La 24 februarie se celebrează Dragobetele, sărbătoarea iubirii la români. Și la Palatul Copiilor din Pitești, elevii de la cercurile de profil: de Cultură și civilizație românească, cele de Pictură/ Desen sau Atelierul fanteziei, de Ecoturism, îndrumați de profesorii coordonatori: Mihaela Cîrstea, Camelia David, Magdalena Pătrășcan, Mihaela Badea și Carmen Dragomir, au descoperit informații despre sărbătoarea românească de dragoste și au pus-o în valoare prin jocuri de dezvoltare personală, afișe, picturi, desene ducând mai departe tradiția strămoșească
Ziua lui Dragobete, zeul tinereţii, al veseliei şi al iubirii are origini străvechi. Dragobete este un personaj preluat de la vechii daci şi transformat ulterior într-un protector al tinerilor şi patron al iubirii. Urmând firul anumitor legende populare, se pare că Dragobete (numit şi “Cap de primăvară”, “Năvalnicul” sau “Logodnicul Păsărilor”) nu era nimeni altul decât fiul babei Dochia, un flăcău extrem de chipeş şi iubăreţ, care seducea femeile ce îi ieşeau în cale. Dragobete a rămas însă până în ziua de astăzi ca simbolul suprem al dragostei autohtone.
Superstiţii şi credinţe populare de Dragobete
În vremuri de demult exista obiceiul ca fetele tinere necăsătorite să strângă zăpada rămasă pe alocuri, zăpada cunoscută drept “zăpada zânelor”. Apa rezultată prin topire era considerată ca având proprietăţi magice în iubire şi în descântecele de iubire, dar şi în ritualurile de înfrumuseţare. Se credea că această zăpadă s-a născut din surâsul zânelor. Fetele îşi clăteau chipul cu această apă pentru a deveni la fel de frumoase şi atrăgătoare ca şi zânele.
În această zi, fetele trebuie să se întâlnească cu persoane de sex masculin. Altfel nu vor avea deloc parte de iubire de-a lungul întregului an… Totodată, în sate se credea că fetele care ating un bărbat dintr-un sat învecinat vor fi drăgăstoase tot timpul anului.
Este obligatoriu ca în această zi bărbaţii să se afle în relaţii cordiale cu persoanele de sex feminin. Ei nu au voie să necăjească femeile şi nici să se angajeze în gâlcevi căci astfel îi aştepta o primăvară cu ghinion şi un an deloc prielnic. Atât băieţii, cât şi fetele au datoria de a se veseli în această zi pentru a avea parte de iubire întreg anul.
Dacă vor ca iubirea să rămână vie de-a lungul întregului an, tinerii care formează un cuplu trebuie să se sărute în această zi.
Lucrările câmpului, ţesutul, cusutul, treburile grele ale gospodăriei nu sunt permise în această zi. În schimb, curăţenia este permisă, fiind considerată aducătoare de spor şi prospeţime.
Nu ai voie să plângi în ziua de Dragobete…lacrimile care curg în această zi sunt aducătoare de necazuri şi supărări în lunile care vor urma.
În unele zone ale ţării, ajunul Dragobetelor este asemănător ca simbolistica nopții de Bobotează. Fetele tinere, curioase să îşi afle ursitul, îşi pun busuioc sfinţit sub pernă, având credinţa că Dragobetele le va ajuta să găsească iubirea adevărată.
„Așadar, împreună cu elevii inimoși și îndemânatici din clasele fiecărei doamne profesor au fost realizate dezbateri pe tema iubirii fiind create prezentări PPT, colaje, materiale diverse de artă plastică, fotografii de la activități în Photogrid sau filmulețe cu ajutorul aplicației Quik despre tradiția românească străveche de Dragobete care ar fi bine să fie cunoscută în cât mai multe colective de elevi din țară pentru a ne putea strădui să o transmitem.
Considerăm că, activitatea a avut impactul scontat, elevii au fost foarte încântaţi de informaţiile pe care le-au aflat, bucurându-se şi de produsele pe care le-au realizat mânuţele lor iscusite şi minţile luminate”, transmit organizatorii.
