De ce pe vremuri țăranii dădeau vin și rachiu până și sugarilor? Şi acum aproximativ 150 de ani, la ţară, se consuma alcool în neştire. Ba chiar arată rapoartele vremii, ţăranii dădeau fără discernământ rachiu şi vin până şi copiilor, inclusiv sugarilor.
Alcoolismul atinsese cote alarmante iar medicii timpului căutau metode să-i dezvețe pe oameni de acest viciu.
Peste 20% dintre români erau alcoolici
În patima alcoolului cădeau cel mai repede ţăranii săraci. Mulţi dintre aceşti pălmaşi nevoiaşi, de multe ori jecmăniţi de arendaşi, îşi dădeau singurii bani mai degrabă pe băutură. Casele lor erau dărăpănate şi gospodăriile ruinate. Aveau mulţi copii, neîngrijiţi şi murdari. Statisticile vremii arată însă că problema era cumva generalizată în societatea românească. Românii aveau obiceiul să consume cantităţi însemnate de alcool cu orice ocazie, de la nuntă la botez, de la supărare la bucurie. Aşa se face că medicul Ştefan Possa, considera că, la finele secolului al XIX lea, aproximativ 24% din populaţia din zona Moldovei era atinsă de alcoolism.
Extinzând la nivelul întregii ţări, acelaşi medic era de părere că între 20 şi 30% din populaţia României era reprezentată de alcoolici. Majoritatea din mediul rural, ţăranul reprezentând ponderea cea mai însemnată a populaţiei. Se preconizează că se consuma în jur de 12.5 litri de alcool pur, pe care de locuitor, într-un an. Au fost însă şi medici, precum doctorul Urechia care credea că de fapt orăşenii sunt cei care beau mai mult alcool decât ţăranii.
De ce pe vremuri țăranii dădeau vin și rachiu până și sugarilor?
În mediul rural dar şi în mahalalele târgurilor până şi copiilor li se dădeau să consume băuturi alcoolice. Medicul Bucureştiului, citat de Andrei Oişteanu în lucrarea sa „Narcotice în cultura română”, numit Constantin Caradaş, oferea mărturii halucinante despre acest obicei. „Îi adapă, pe copii, cu vin, cu rachiu, chiar când încă sug”.
Tot în lucrarea lui Andrei Oişteanu găsim şi o mărturie a lui Felix Aderca, petrecut în mahalaua Craiovei în perioada interbelică. „Carolina deveni foarte veselă; rupse copilul de la ţâţă şi îi dete vin din fundul paharului”. Aceleaşi constatări le face şi medicul Gheorghe Crăiniceanu, citat de istoricul Constantin Bărbulescu. Medicul Crăiniceanu spune că până şi copiilor mai mici de un an li se dădea vin şi rachiu.
