ONG-urile care vor să distrugă barajele. Ce s-ar întâmpla în Argeș, într-un astfel de scenariu, halucinant. Proiectul Dam Removal Europe își propune să distrugă barajele din sud-estul Europei în scopul de a renatura cursurile râurilor din această regiune.
Proiectul Dam Removal Europe urmărește extinderea acțiunii de îndepărtare a barajelor din sud-estul Europei în colaborare cu organismele din regiune. Amenajările hidrotehnice din Grecia, Croația, Slovacia și România ar urma să fie desființate. Ca și râurile să fie renaturate așa cum era înainte. Fără a mai exista regularizare și un debit de servitute care să asigure în permanență anumite condiții pentru râul din aval de amenajarea hidrotehnică.
Acum aveți platforma la îndemână pentru ca anunțul dumneavoastră să apară în ziarul nostru. Puteți stabili singuri, durata apariției. E interesant nu? Trebuie doar să intrați pe ziaruldinmuscel.ro, la rubrica MICA PUBLICITATE, apoi să vă adăugați anunțul cu doar 3 lei.
ONG-urile care vor să distrugă barajele. Ce s-ar întâmpla în Argeș, într-un astfel de scenariu, halucinant
Proiectul este susținut de European Open Rivers Programme, o organizație care finanțează acțiuni de refacere a râurilor și este implementat în colaborare cu Institutul Mediteranean pentru Natură și Om (MedINA), Fauna și Flora, Wetlands International, European Rivers Network și WWF Țările de Jos, Slovacia și Marea Adriatică.
Pentru restul teritoriului național, înmagazinarea apei rămâne cea mai bună soluție, datorită mai multor beneficii pe care le aduce mediului și populației. În primul rând, se creează ecosisteme, microclimate locale.
Iar apa reținută este o rezervă pentru agricultură și populație. În cazul în care barajele sunt stricate, pe o mare parte din râurile din România va apărea o problemă ce depinde exclusiv de regimul pluviometric.
De pildă, râul va deveni un pârâu sau va seca în perioadele de secetă, iar în perioadele ploioase se va transforma într-un râu cu debit puternic ce poate provoca inclusiv inundații. Un astfel de program nu ar avea deloc aplicabilitate pentru zona Europei de Est, care este una secetoasă în anumite perioade ale anului, mai ales dacă vorbim de zona sud-estică a României.
În al doilea rând, acest program completează agenda progresistă care a început cu blocarea construirii anumitor obiective de infrastructură – cu precădere autostrăzi. Din cauza faptului că acestea urmau să treacă prin zone în care s-a spus că trăiesc anumite specii de gândac sau de broască – și care a cerut limitarea numărului de vaci pentru că acestea poluează.
În România există peste 1000 de baraje
În România există peste 1000 de baraje. Dintre acestea 250 sunt evaluate ca baraje mari. Un lucru pe care îl au în comun toate aceste baraje este faptul că au fost construite până în anul 1989 (cu mici excepții). Coincidență sau nu, cele mai multe baraje au fost construite pe timpul Regimului Comunist. Ulterior, nu a mai fost construită o astfel de lucrare.
Primele amenajări hidraulice au fost făcute între anii 1888-1900. În această perioadă au apărut și primele centrale hidroelectrice în lume. Prima centrală hidroelectrică din România a fost amenajată pe râul Dâmbovița, în cadrul regularizării Dâmboviţei – hidrocentrala Grozăvești.
Cel mai semnificativ an din punct de vedere al hidroenergiei a fost anul 1930. Din acel an s-au construit centrale compuse din 6 acumulări. Acestea erau folosite pentru regularizarea debitelor pe râul Colentina și pentru asanarea părții de nord a Bucureștiului. Continuarea o găsiți AICI.
Cum au fost construite barajele în Argeș
Râul Argeș este un curs de apă din S-SE României, afluent al Dunării la Oltenița. Are 350 km iar suprafața bazinului hidrografic este de 12.550 kmp. Izvorăște din partea central-vestică a culmii principale a Munților Făgăraș prin doi afluenți: Buda și Capra.
Buda (izvorul principal al sistemului hidrografic Argeș) izvorăște de sub vârful Arpașu Mic, de la 2030 m altitudine, din lacul glaciar Buda. Iar râul Capra izvorăște din lacul glaciar Capra, aflat sub vf. Vânătoarea lui Buteanu. În aval de confluența pârâului Buda cu Capra, a fost construit barajul Vidraru.
De la izvor și până în zona municipiului Pitești, râul Argeș are o direcție de curgere N-S. Drenând mai întâi pantele sudice ale Munților Făgăraș, străbate apoi Muscelele Argeșului și Dealurile Argeșului. Iar după ce separă Piemontul Cotmeana (în V) de Piemontul Cândești (în E), intră în câmpie, unde udă multe subunități din Câmpia Română.
Debitul mediu multianual variază între 19,6 mc/s în cursul superior, 40 mc/s la ieșirea din zona piemontană și 73 mc/s la vărsare. Pe cursul superior al râului Argeș s-a construit un sistem hidroenergetic constituit din 17 hidrocentrale (Argeș, Cerbureni, Oești, Albești, Curtea de Argeș, Zigoneni, Băiculești, Budeasa, Merișani etc.).
Sistemul hidroenergetic Argeș este format din următoarele obiective
Valea superioară a râului Argeș se încadrează într-o interesantă și neasemuită zonă turistică străbătută de șoseaua națională Transfăgărășan. Afluenți principali: Vâlsan, Râul Doamnei, Sabar, Dâmbovița, Neajlov.
Râul Argeș, izvorăște din munții Făgăraș, în centrul țării, vărsându-se, după un traseu de aproximativ 250 km lungime în Dunăre, în zona sudică a țării (Oltenița). Pentru a crește gradul de utilizare complexă a resurselor hidrografice ale Argeșului, a fost gândită o amenajare a acestui râu.
Care să satisfacă numeroase cerințe cum ar fi: alimentări cu apă potabilă pentru populație și industrie. Irigații combaterea eroziunii solului, piscicultură, prevenirea inundațiilor. Producerea energiei electrice, baze sportive și de agrement și chiar navigație pe sectorul inferior.
In acest scop au fost demarate încă din anul 1960 ample lucrări de regularizare și amenajare a cursului acestui râu, precum și a afluenților săi mai importanți (Râul Târgului, Dâmbovița, Râul Doamnei, Vâlsan). Schema de amenajare a râului Argeș a fost concepută pentru a satisface, din punct de vedere energetic, următoarele, cerințe:
– utilizarea maximă a resurselor hidroenergetice
– realizarea de centrale hidroelectrice de mare putere; cu regim de funcționare la vârf.
Lacul Vidraru de care beneficiază întreaga cascadă de centrale hidroelectrice din aval
Pentru atingerea acestor obiective s-a realizat un lac de acumulare important (465 mil. m.c. apă) – Lacul Vidraru de care beneficiază întreaga cascadă de centrale hidroelectrice din aval. Pentru a putea utiliza la întreaga capacitate acumularea Vidraru au fost făcute lucrări de captare ai unor afluenți ai Argeșului (Râul Doamnei, Vâlsan, Limpedea, V. lui Stan) și chiar un afluent al Oltului (râul Topolog).
Aceste aducțiuni secundare însumează zeci de km. de canale, tunele, conducte, precum și alte construcții hidrotehnice. Astfel s-a mărit gradul de utilizare a potențialului hidroenergetic economic. Permițându-se folosirea energiei cursurilor de apă a căror amenajare independentă în centrale de mică putere nu ar fi fost economică, concentrarea debitelor fiind una din căile principale de creștere a puterii în CHE.
Sistemul hidroenergetic Argeș este format din următoarele obiective: – două CHE amonte de barajul Vidraru, Cumpăna și Vâlsan cu o putere de 5 MW fiecare
– CHE Vidraru cu o putere de 220 MW – Sectorul Oiești – C. de Argeș, cu CHE: Oiești, Albești, Cerbureni, V. Iașului, C. de Argeș; – Sectorul C. de Argeș
– Golești cu CHE: Noapteș, Zigoneni, Băiculești, Mânicești, Vâlcele, Merișani, Budeasa, Bascov, Pitești, Golești.
– Sectorul Golești – Oltenița cu CHE: Mihăilești, Adunații-Copăceni, Rodovanu, Oltenița.
Din acest sector s-au finalizat în momentul de față numai lucrările la CHE Mihăilești, celelalte fiind abandonate în diverse stadii de execuție.
