Știați că la Câmpulung Muscel înainte de a se fabrica ARO, pe aceeași platformă se producea hârtie? În orașul de la poalele Mateiașului a funcționat o fabrică profilată pe hârtie, fiind a treia din România la capitolul producție și angajați, după Letea-Bacău și Bușteni.
În anul 1885 la Câmpulung se înfiinţa o fabrică de hârtie, amplasată pe actuala “fostă platformă Aro”, care avea 200 de lucrători si era proprietatea unui anume Ştefan Ioanid. Acesta a fost una dintre personalitățile liberale ale vremii, cenzor al Băncii Naționale între 1881 și 1887.
Cu cine ați vota la funcția de primar al municipiului Câmpulung Muscel dacă mâine ar fi alegeri locale?
- Elena Lasconi - USR (47%, 4.173 Votes)
- Georgică Mădulărea - PSD (34%, 3.001 Votes)
- Andrei Dobrescu - AUR (10%, 860 Votes)
- Norris Măgeanu - PNL (6%, 494 Votes)
- Gabriel Marcu - Forța Dreptei (4%, 312 Votes)
Total Voters: 8.840
Loading ...Știați că la Câmpulung Muscel înainte de a se fabrica ARO, pe aceeași platformă se producea hârtie?
În același timp, Ștefan Ioanid a fost președinte al Camerei de Comerț București între anii 1881 și 1887. Producția de hârtie în acei ani, când în zona Muscelului nu existau decât meserii tradiționale a adus forță de muncă din străinătate. Producția de hârtie a început cu 500-600 de tone, între 1889-1890 și a ajuns la 2000 de tone până în Primul Război Mondial.
După Primul Război Mondial pe durata căruia activitatea a fost întreruptă, volumele au ajuns la 3.500 de tone de hârtie pe an. Acest lucru însemnă, făcând o medie, un vagon pe zi. Un vagon era apreciat la 8-10 tone.
Acum aveți platforma la îndemână pentru ca anunțul dumneavoastră să apară în ziarul nostru. Puteți stabili singuri, durata apariției. E interesant nu? Trebuie doar să intrați pe ziaruldinmuscel.ro, la rubrica MICA PUBLICITATE, apoi să vă adăugați anunțul cu doar 3 lei.
Linia ferată Golești-Câmpulung s-a dat în folosință la 1 iulie 1887. Această realizare acelor vremuri a ajutat la transportul hârtiei din nordul orașului în Gara Câmpulung. În anul 1925, Fabrica de Hârtie a Câmpulungului a intrat în posesia Băncii Marmorosch Blank. În București există clădirea restaurată lângă Palatul Băncii Naționale. Aici a existat sediul băncii care o sută de ani a funcționat în România, de la 1848 până la 1948.
În anii marii crize economice din 1929-1933, Marmorosch Blank a dat faliment și atunci și-a încetat activitatea Fabrica de Hârtie.
