Cum arată Mănăstirea de la Vlădești, un lăcaș de cult cu rânduială asemănătoare celor din Muntele Athos. Prima Mănăstire închinată Sfântului Neagoe Basarab și cu rânduială athonită. Ceea ce înseamnă că are un program liturgic asemănător cu cel de la Muntele Athos. Aceasta se va ridica pe locul unor foste grajduri din perioada comunistă, în comuna argeșeană Vlădești din apropiere de Câmpulung Muscel.
Mănăstirea va fi construită în stil brâncovenesc combinat cu cel athonit și are un paraclis și o biserică. Va fi asemănătoare cu mănăstirea de la Sâmbăta de Sus, care respectă stilul brâncovenesc apărut la sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea în Țara Românească.
Va fi asemănătoare cu mănăstirea de la Sâmbăta de Sus
Cum arată Mănăstirea de la Vlădești, un lăcaș de cult cu rânduială asemănătoare celor din Muntele Athos
În acest sens, interiorul bisericii este construit în formă de cruce și împărțit în altar, naos, pronaos şi pridvor. Turla bisericii are formă octogonală la exterior şi cilindrică în interior. După cum a precizat pentru ”Adevărul” arhimandritul Caliopie Ichim, paraclisul viitoarei mănăstiri a fost finalizat pe 9 decembrie 2023 și are hramurile Sfântului Neagoe Basarab și Sfintei Teofana Basarab. În fiecare dimineață de rând Sfânta Liturghie are loc între orele 06.00 – 08.00, iar miercurea seara Sfântul Maslu între orele 18.00 – 20.00.
Arhitectura va fi unică în România prin îmbinarea stilului zonei, adică brâncovenesc cu cel athonit, specific mănăstirilor de pe Sfântul Munte.
Mănăstirea va fi închinată Sfântului Neagoe Vodă Basarab și va avea două incinte: una principală, unde vor fi Biserica centrală, sala de mese, bucătăria, biblioteca, magazinul etc, cu acces pentru toți închinătorii, și o a doua (avaton), care va fi destinată exclusiv monahilor.
Fondatorii Mănăstirii, vor încerca să găsească un echilibru între liniștea și programul personal de rugăciune al monahilor
Prin aceasta, spun fondatorii Mănăstirii, vor încerca să găsească un echilibru între liniștea și programul personal de rugăciune al monahilor și primirea credincioșilor care vizitează mănăstirea. O altă notă distinctă a viitoarei mănăstirii va fi primirea și formarea duhovnicească a novicilor (candidații la călugărie), care vor face un stadiu de pregătire de câteva luni la Sfântul Munte Athos și cu regularitate vor merge la Athos pentru a ține legătura cu tradiția și rânduiala mănăstirilor athonite.
Nu poate fi anticipat, la acest moment, numărul călugărilor de la Vlădești.
„Depinde în primul rând de Harul lui Dumnezeu care va mișca inima unor tineri care își doresc din tot sufletul să-și închine viața slujirii lui Dumnezeu. În general, noi, românii, avem vocație monahală mai mult ca alte neamuri creștine.
Sperăm să reușim ca această rânduială athonită să se încetățenească la Mănăstirea ,,Sfântul Neagoe Vodă Basarab” și apoi în timp, prin Harul lui Dumnezeu să avem și călugări cu vocație. Dar acum nu putem anticipa. Așa cum nu putem anticipa cum va influența Mănăstirea noastră comunitatea locală sau pe cea județeană.
Însă, vedem din istorie și din viața cotidiană că, în general, mănăstirile generează în jurul lor o anumită ,,atmosferă”. Și atrag mulți închinători, pelerini și turiști, iar când vorbim de un flux continuu de lume, putem vorbi și despre alte lucruri care au implicații materiale, sociale ce influențează comunitatea locală.
Mănăstirea va avea și o activitate misionară prin înființarea unei edituri
Noi vom încerca să ne facem datoria de monahi, iar Dumnezeu va lucra mai departe precum știe El. La pateric se zice că atunci când monahii și-au sfințit viața au transformat pustiul în cetăți, iar atunci când se împuținează asceza și virtutea monahilor pustiul recâștigă terenul.
Mănăstirea își propune să aibă, pe cât posibil, și o activitate misionară prin înființarea unei edituri, traducerea de cărți, înființarea unei școli de muzică psaltică bizantină, atelier de croitorie, de pictură etc. Planuri avem multe, însă se va vedea în ce măsură vom putea să le punem și în practică” a spus pentru Jurnalul părintele Cosma.
