De curând, în ediţia tipărită cu numărului 68, a Ziarului din Muscel am prezentat faptul că Iustin Preoteasa, omul de afaceri, cunoscut în tot judeţul, a scos la vânzare Complexul Măgura la preţul de 1 milion de euro. Investigaţiile noastre jurnalistice au continuat şi am descoperit faptul că Iustin Preoteasa vinde ceva ce nu îi aparţine în acte. Iată ce secrete ascunde Complexul Măgura patronat de omul de afaceri Iustin Preoteasa, scos la vânzare fără acte de proprietate.
Aici, suferinzii îşi căutau sănătatea
Situate în vecinătatea municipiului Câmpulung, Băile de la Bughea de Sus, sau Complexul Măgura nu au fost un subiect de interes pentru mulţi dintre musceleni şi argeşeni. Băile Bughea au fost cunoscute de-a lungul timpului, ca unul dintre locurile unde suferinzii îşi căutau sănătatea. În anul 1958, medicul Mircea Constantinescu şi Ion Dobrescu, publică un volum intitulat „Staţiunea Balneo-Climatică Bughea de Sus”, cu sprijinul Societăţii Ştiinţelor Medicale din R.P.R. În cadrul acesteia, cei doi vin cu o serie de precizări ştiinţifice privind bogăţiile naturale ale localităţii, efectele tămăduitoare ale izvoarelor termale, dar şi numele celor care au fost proprietarii acestor băi.
Ce s-a întâmplat cu Băile Bughea în timpul războiului şi după?
Măria Dragomir cumpără terenul cu două izvoare în timpul războiului din 1916 – 1918, băile Laurian au fost complet distruse şi nu au mai fost refăcute. În anul 1920 Gropan, primul soţ al mamei Măriei Dragomir, construieşte în locul camerelor de scânduri, o clădire de zid cu două cabine pentru băi şi o cabină pentru cabinet medical. Se folosea apa de la izvorul 3 şi 4 fiind captate de curând.
În anul 1921, Gropan moare şi băile intră în proprietatea lui Sache al 2-lea soţ, al văduvei Maria Gropan, mama Măriei Dragomir. El face aici numeroase îmbunătăţiri, schimbând din instalaţiile vechi şi face o instalaţie, pentru cazanul de încălzire, construită din scânduri pe temelie de piatră. Un început de orientare medicală ştiinţifică, s-a realizat în anul, când medic-şef de judeţ, vine medicul Gheorghe Tănăseanu. Acesta cunoscând marea valoare terapeutică a acestor izvoare minerale şi constatând empirismul tratamentelor din staţiunea Bughea, ia personal conducerea medicală a acestora dând indicaţii precise de tratament.
Doctorul Tănăseanu este primul medic al băilor Bughea de Sus. În anul 1937, Sache Mateescu moare şi băile devin proprietatea ginerelui său, Gheorghe Dragomir, soţul Măriei. În anul 1948, băile au fost expropiate. În anul 1953, sub regimul de democraţie populară, în staţiunea Bughea de Sus pe locul Băilor Gropan, se construieşte un stabiliment modern băi cu 20 de cabine, bine amenajate, dotate cu căzi de faianţă ce au înlocuit pe cele din lemn de până atunci.
Aceasta este o parte din istoria fascinantă a Băilor Bughea, descoperită şi pusă pe hârtie de Constantinescu şi Dobrescu. În anul 1947, proprietatea compusă din terenul pe care se află izvoarele şi pavilionul Băilor Bughea de Sus, au fost luate abuziv şi trecute în proprietatea primăriei Bughea de Sus şi a Gospodăriei Locale Câmpulung şi ulterilor la societatea de Turism Muscelul Câmpulung, potrivit declaraţiilor Mariei Lolev, la data de 29 aprilie 2003. Încă din anul 1997, Maria Lolev demarează demersurile legale în vederea recuperării dreptului său de proprietate, asupra imobilului şi anunţă societatea de Turism Muscelul, despre calitatea sa, de proprietar al terenului şi construcţiilor, aşezământului de Băi Bughea de Sus şi solicită stoparea licitaţiilor cu scop de vânzare a activelor în care este încorporată şi proprietatea acesteia.
Deşi în anul 1992, Maria Lolev a fost făcută o notificare la Judecătoria Câmpulung, cum că terenul aferent băilor nu a fost naţionalizat şi nu a intrat în nicio altă formă de executare, ci doar că a fost preluat abuziv, dovedind că este proprietar, în anul 2004, S.C Muscelul S.A cumpără acţiuni de la FPS şi astfel pretinde că a devenit proprietar al terenului Bughea Băi. În anul 1999 în acţiunea ce a fost suspendată prin apariţia legii 10, FPS dă o declaraţie cum că ei nu au vândut către S.C Muscelul S.A, stabilimentul Bughea Băi, ci acesta a fost declarat pe proprie răspundere că i-ar fi aparţinut. În anul 2001, prin notificările repetate adresate către S.C Muscelul S.A, de petenta Maria Lolev, aceasta din urmă solicită în temeiul legii 10/2001, „restituirea în echivalent a imobilelor proprietatea sa, reprezentate de edificiu pavilion băi, izvoare aferente şi terenul corespunzător”.
Societatea notificată, S.C Muscelul S.A, comunică petentei faptul că persoana juridică este deţinătorul dreptului de proprietate în conformitate cu actele de vânzare cumpărare de ACŢIUNI perfectate de FPP Oltenia şi FPS Bucureşti, astfel încât proprietarul trebuie să se adreseze APAPS, singura în măsură să răspundă pretenţiilor de despăgubiri valorice formulate.
Câţiva ani mai târziu, proprietarul Maria Lolev, formulează în faţa instanţelor de judecată cerere de chemare în judecată, prin care solicită instanţelor să oblige pe pârâta Prefectura Argeş, să emită decizia de restituire prin echivalent sub formă de despăgubiri băneşti şi daune cominatorii. Cererea înregistrată pe rolul instanţei este soluţionată definitiv şi irevocabil, asfel instanţele stabilind în sarcina Prefecturii obligaţia de a emite decizia de restituire prin echivalent sub forma de despăgubiri băneşti pentru imobilul din Bughea de Sus.
