Chilia părintelui Arsenie Boca a rămas ca o mărturie nestinsă a vieţuirii sale sihaste în Munţii Sâmbetei, spre mângâierea tuturor celor care îi calcă pragul. Chilia părintelui se află în munţii Făgrăş, pe Valea Sâmbetei, aproape de Cabana Sâmbăta. Chilia părintelui a rămas până astăzi un loc de pelerinaj unde credincioşii se roagă, pun o floare, preferatele părintelui din timpul vieţii sau aprind o lumânare.
Chilia sa de pustnic, de pe Valea Sâmbetei, este un loc aproape inaccesibil, săpat în jgheabul unor pereţi prăpăştioşi de stâncă, pe care părintele sculptase chipul Maicii Domnului, transformând sălbăticia munţilor în altar de rugăciune şi meditatie.
Chilia Părintelui Arsenie Boca – Sâmbăta de Sus
După ce în anul 1939, în luna iunie, părintele Arsenie Boca intră în obştea mâstirii Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, doi ani mai târziu după ce a fost hirotonit preot, la izvorul Văii Sâmbăta, lângă un povârniş aproape vertical, terasează stânca. În interiorul masivului, scobeşte o deschizătură pe care o lărgeşte în interior, cu intenţia de a realiza o chilie în inima muntelui. Nu părintele a săpat singur chilia, aşa cum se crede. Părintele a lucrat cu oameni. În interiorul masivului, “scobeşte” o deschizătură cu înălţimea de 1.65-1.75 metri şi lăţimea de 0.80 metri, pe care o lărgeşte în interior, cu intenţia de a realiza o chilie în “inima” muntelui. Ivindu-se fisuri în stâncă, construieşte o schelă suspendată în faţă, spre cursul văii, şi sapă o deschidere boltită de aproape 2 metri, înaintează cam 1 metru, după care lucrarea se opreşte. Chilia este un început, un hol din care urma să se desfacă o cameră în stânga.
“A renunţat pentru că a constatat că se infiltrează apă. Părintele a renunţat la această lucrare şi din motivul acesta, dar şi din teama de a nu se face o legatură greşită între partizanii care se ascundeau prin aceşti munţi şi el. Părintele Arsenie Boca a fixat un loc socotit de retragere, care până la urmă nu a fost de retragere, nici pentru el şi nici pentru altcineva, pentru ca este în apropiere o cabană turistică” (Arhimandritul Teofil Pârâian).
Chilia părintelui Arsenie Boca se află pe versantul vestic al căldării Valea Sâmbetei, în dreptul cabanei “Valea Sâmbetei”, la o altitudine de aproximativ 1.600 de metri. Până la cabana “Valea Sâmbetei” se ajunge de la Complexul Sâmbăta în aproape două ore de mers pe jos, pe potecă marcată cu triunghi roşu. Traseul spre “Chilia Părintelui” pleacă din apropierea Mânăstirii Brâncoveanu – Sâmbăta de Sus, pe un drum forestier, care este accesibil cu maşina pe o porţiune destul de lungă, în funcţie de anotimp. Drumul forestier merge însă până la cabana Valea Sâmbetei. Pe o vreme bună, drumul poate fi parcurs până aproape de cabană. Drumul urcă încet, când pe stânga, când pe dreapta râului Sâmbăta, pe care îl traversează pe podeţe de lemn. Odată ajunşi la cabana Valea Sâmbetei, o minunată privelişte ni se deschide în faţa ochilor. Aflaţi la o altitudine de 1.400 de metri, putem observa foarte uşor Fereastra Mare şi Fereastra Mică a Sâmbetei, cât creasta Masivului Făgăraş. De la cabana Valea Sâmbetei poteca porneşte cu emoţie spre chilia părintelui Arsenie Boca. Chiar în apropierea cabanei se afla un indicator care ne arată spre dreapta, poteca marcată cu cruce albastră care ne duce către chilia părintelui Arsenie Boca. Aceasta ultimă parte din drum este foarte anevoioasă, muntele ridicându-se parcă în picioare. Parcurgerea traseului spre chilia părintelui nu este recomandat iarna, pe zăpadă sau ploaie, datorită riscului de a aluneca pe pietre. Pe alocuri urcuşul este ajutat de un cablu de susţinere şi de scări de lemn. De la cabană şi până la chilie nu se fac mai mult de 30 de minute.
