Cine ajunge în localitatea Mioveni, în judeţul Argeş, mai precis în fostul sat Racoviţa, în prezent încorporat în oraşul pomenit, şi nu trece şi pragul satului “adunat” în Culă, ratează şansa de a trăi nemurirea, de la ţară. Cula de la Racoviţa aduce prin însăşi denumirea sa, parfumul satului românesc al vremurilor de demult, chiar dacă numele provine din limba turcă şi înseamnă “casă înaltă”, “turn” sau “fortăreaţă”. Cu siguranţă însă, Cula Racoviţa ar fi rămas doar o fotografie îngălbenită într-o ramă de lemn, dacă nu s-ar fi ocupat de ea, doi profesori de matematică-fizică, tată şi fiu, amândoi purtând acelaşi nume: Constantin Năstase.
Îndrăgostit pe vecie, de viaţa ţăranilor
Profesorul Constantin Năstase, tatăl, are 98 de ani. Este veteran de război. A participat la Campania de la Odessa, în Divizia de sacrificiu 11, din Regimentul 19 Infanterie, până la capitularea oraşului, după care a fost retras în ţară pentru scurtă vreme. În 1942-1943, a luptat la Cotul Donului. După ce a trecut Nistrul, a îngenuncheat şi a sărutat pământul românesc, a rostit o rugăciune şi a spus: “Doamne, acum m-am născut a doua oară!”, povesteşte profesorul. Ca profesor în Mioveni, unde s-a născut, făcea vizite la părinţii elevilor, cunoscând nemijlocit felul lor de viaţă. Aşa s-a născut Muzeul Etnografic “Profesor Constantin Năstase”, amenajat în Cula polcovnicului Nicolae Racoviceanu.
Fortăreaţa polcovnicului Racoviceanu
Fortăreaţa familiei Racoviceanu a fost construită în 1806, fiind înaltă de 20 m şi acoperită cu şiţă, având ziduri din cărămidă, groase de 75 cm. Clădirea este ridicată pe trei niveluri, are o singură intrare, cu uşi de stejar. La etajul II, polcovnicul păstra obiectele de valoare. Familia se retrăgea în culă numai în caz de pericol, pe o scară portabilă, de la etajul I la II, lăsa apoi un oblon cu orificii, prin care fie arunca apă fiartă peste atacatori, fie trăgea cu arma în ei. În anul 1877, cula a ars. În anul următor, a fost renovată de Grigore, un nepot al polcovnicului, fiul lui Ion Racoviceanu, însă numai pe două niveluri. La scurt timp după aceasta, Grigore a vândut conacul şi cula.
În timpul primului Război Mondial, nemţii aveau în această clădire depozitul de alimente, tot aici păstrându-se şi arhiva primăriei Racoviţa.În anii 1973-1975, cula a fost renovată de Ministerul Culturii, fiind adusă aproape de aspectul ei iniţial. Între anii 1980 şi 1985, în culă a funcţionat Secţia de ceramică populară a Muzeului Goleşti. Muzeul Etnografic, iniţiat de fostul ofiţer, a fost inaugurat la 12 septembrie 1970, exponatele sale fiind prezentate în două camere din căminul cultural. După ce în 1985 muzeul din Goleşti şi-a retras exponatele, muzeul profesorilor Năstase s-a mutat în culă.
Satul din cula Racovicenilor
Satul profesorilor Năstase înveşnicit în Cula Racoviţa se deschide ca uşile unei biserici. Printre exponatele de la parter se află icoane de patrimoniu din secolul al XVII-lea, un pristornic cu iniţialele lui Iisus Învingătorul morţii şi multe alte obiecte şi cărţi de cult. Printre exponatele de o valoare deosebită remarcăm războiul de ţesut, realizat pe verticală, cu o vechime de peste 150 de ani, plugul de lemn, cu brăzdar de fier, cam de aceeaşi vârstă cu războiul de ţesut, teascul de ulei din miez de nucă din secolul al XIX-lea şi maşina de tors borangic, vechile costume ţărăneşti din Muscel, Rucăr şi din alte provincii istorice ale României, vasele de lut, etc. Satul “adunat” în Cula Racoviţa este “donat” primăriei.
Cine este fondatorul muzeului, profesorul Constantin Năstase?
Profesorul Constantin Năstase s-a născut în satul Mioveni, la 3 iunie 1915, în toiul primului război mondial. De mic copil a fost impresionat de ţinuta şi portul popular al bărbaţilor şi al femeilor, de forma culturii populare, întrucât portul popular din Mioveni. În urma întregii activităţi militare din cadrul celui de-al doilea război mondial şi a celei de dascăl Constantin Năstase a primit drept recunoştinţă multe distincţii precum Ordinul “Coroana României”, placheta de cetăţean de onoare a oraşului Mioveni, diplomă de excelenţă oferită de Academia Oamenilor de Ştiinţă din România, diplomă de excelenţă pentru Colecţia Etnografică din Cula Racoviţa. Fondatorii muzeului s-au bucurat de un sprijin substanţial din partea unor colaboratori şi donatori generoşi cum ar fi: Ion Georgescu – primar, Argentina Culcuş – director Centrul Cultural Mioveni, Săvulescu Gheorghe – colonel farmacist, familia colonel Petre şi Gela Siminel, familia preot Constantin şi Elena Robea, Elena C. Năstase – institutor, Liliana Damaschin, elevii şcolii cu 10 clase Racoviţa, locuitorii şi elevii din Mioveni.
