După zeci de ani de la construirea Transfăgărăşanului, în memoria celor au murit la construcţia acestui drum a fost ridicată o mânăstire. Aceasta se află la 1.200 de metri altitudine şi pentru construcţia ei au fost necesari peste 20 de ani, prin comparaţie cu timpul necesar construcţiei drumului, dat gata în numai cinci ani. La cota 1.200 pe Transfăgărăşan a fost sfinţită mânăstirea cu hramurile Sfântului Prooroc Ilie Tesviteanul şi Acoperământul Maicii Domnului. Noua biserică a fost zidită pentru a aduce aminte de oamenii care s-au sacrificat pentru drumul care face legătura între Muntenia şi Transilvania prin Făgăraş. Lăcaşul se află pe un teren donat de o familie din localitatea Albeştii de Argeş. Deşi mânăstirea se află la zeci de kilometri de aşezările umane, la momentul sfinţirii au participat mulţi credincioşi. Transfăgărășanul, construit între anii 1970 și 1974 la inițiativa lui Nicolae Ceaușescu, străbate Munții Făgăraș pe o distanță de 90 de kilometri şi a avut un scop strategic. Pentru că în 1968 Cehoslovacia fusese invadată de Uniunea Sovietică, Nicolae Ceaușescu se aștepta ca și România să pățească acest lucru, așa că, în eventualitatea acestui eveniment, dorea ca trupele militare să poată înainta cu rapiditate spre nord. Drumul face legătura între Sibiu și Pitești și străbate cele mai înalte secțiuni ale Munților Carpați, între vârfurile Moldoveanu și Negoiu. Construcția a fost realizată cu multe sacrificii umane. Dacă statisticile oficiale vorbesc de numai 40 de militari morți, cele neoficiale indică mii de victime. Unul dintre muncitorii care au luat parte la construcție spune că numai la realizarea tunelului s-au pierdut 400 de vieți. Pentru realizarea drumului s-au folosit 6 milioane de kilograme de dinamită. Transfăgărășanul este drumul din Romania cu cele mai multe tunele, cinci la număr, și cele mai multe viaducte. Aproape de punctul său cel mai înalt, Bâlea Lac, drumul trece prin cel mai lung tunel din țară, de 884 de metri.