Un grup de oameni dintr-o localitatea din nordul judeţului Argeş s-au gândit la o iniţiativă demnă de lăudat. Denumiţi şi Fii ai satului, oameni care au tâmplele albe, s-au gândit că dacă s-ar întâlni într-un mod cu totul şi cu totul aparte, participipând la sujba de duminică de la biserică le-ar bucura sufletele şi ar ieşi din stresul cotidianului zilnic. Fii satului sunt cei din Piţigaia, un sat al localităţii Stâlpeni, din judeţul Argeş care au participat şi acum zece ani la sfiinţirea bisericii satului. Ideea a fost pusă în practică, astfel că duminică, 6 septembrie, Fii satului sunt invitaţi să participe la întâlnirea acestui grup de suflet. Programul începe la ora nouă, atunci când începe slujba la biserica din sat ce poartă hramul Sfântul Andrei. După slujba ce va fi oficiată de preotul paroh Cătălin Stancu, invitaţii vor avea parte de o întâlnire, aşa cum se făcea pe vremea copilăriei lor, la o şezătoare.
Un grup de ardeleni au pus bazele satului Piţigaia
Satul Piţigaia este situat la o altitudine de 600 m în mijlocul unei mari poieni, un loc protejat de păduri, unde la sfârșitul secolului al secolul al XVIII-lea, un grup de ardeleni asupriți de austro-ungari, s-a refugiat peste Carpați, alegând acest spațiu să le fie cămin. Și-au construit cu propiile mâini case, școală, mai târziu cămin cultural, iar Pițigaia a fost printre primele localități din zonă racordate la electricitate. Troiţa din mijlocul satului atestă vechimea şi continuitatea acestei comunităţi ce a fost întemeiată de români din Ardel, care au trecut munţii în Ţară, pentru a scăpa de teroarea sângeroasă instituită de autorităţile imperiale habsburgice după marea răscoală din 1784 a ţăranilor conduşi de Horea, Cloşca şi Crişan. Pisania din interiorul troiţei vine să confirme încă o dată vechimea acestei comunităţi: ,,Această sfântă troiţă s-a preînoit pe locul celei vechi, din anul 1824, ce a fost refăcută în anul 1866, aşa precum se vede însemnarea sfintei cruci. Atât construcţia cât şi pictura în frescă s-au făcut cu cheltuiala credincioşilor satului Piţigaia, în vremea arhipăstoriei P.F. Părinte Patriarh Justinian şi sub păstorirea pr. econ. stavr. Ioan Mateescu, parohul Bisericii Rădeşti – Muscel. 1967 aug. 23. – pictori, V. Blendea şi P. Fleşaru.” Această comunitate nu a avut o biserică proprie până în anul 2005. La începuturi, înainte de primul război mondial, credincioşii de aici mergeau la biserica din satul Valea-Popii, unde îşi aveau mormintele. După aceea, aceştia s-au îndreptat către biserica din satul Rădeşti, iar preotul de aici îi avea în păstorire.
Istoricul bisericii parohiale
În anul 2004, familia Michael şi Irina Bolb (fostă Chirilov) a luat hotărârea de a construi o nouă biserică, fapt ce s-a materializat prin punerea crucii Sfântului Altar de către Înalt Prea Sfinţitul Calinic în mai 2005. Un aport important l-a avut familia Ştefan, rudă de gradul I cu ctitora, fostului protopop Matei Eugeniu, primarul comunei Stâlpeni, Popa Ion, şi comunitatea satului. Cel care s-a ocupat îndeaproape de supravegherea construcţiei sfintei biserici a fost unchiul ctitorei, Ştefan Constantin. Biserica este construită din lemn, în stil de corabie sau navă, având ca dimensiuni: lungime – 10 m, lăţime – 4 m. Acoperişul este realizat integral din şiţă, având o singură turlă ce măsoară 3 m. Pictura a fost realizată de către pictorii Cârstea din Mioveni. A fost sfinţită de către Înalt Prea Sfinţitul Calinic în 21 august 2005, aşa cum reiese din pisania bisericii. Primul preot slujitor al acestei parohii a fost Diaconescu Puiu Andrei, urmând Dumitru Lucian, Ardeleanu Ştefan, Pătraşcu Lucian, în prezent Stancu Ion-Cătălin, din 2014.
