În nordul ţinutului Neamţ, într-un loc străjuit de culmi semeţe, se piteşte domoală o aşezare monahală ce a împrumutat din pioşenia şi blândeţea ctitorilor de suflete care au găsit aici pe Dumnezeu: părintele Paisie Olaru şi părintele Cleopa Ilie. La hramul Mănăstirii Sihăstria, de Naşterea Maicii Domnului, pe 8 septembrie, mii de pelerini îşi găsesc pacea, păşind cu smerenie în faţa icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului şi a mormântului unuia dintre marii duhovnici ai Ortodoxiei româneşti.
În marile mănăstiri din zona Moldovei se remarcă aşezarea monahală ce a cunoscut de-a lungul vremii smerenia unor mari duhovnici, precum părintele Paisie Olaru şi părintele Ilie Cleopa, „ctitori de suflete ai mănăstirii“.
Mănăstirea Sihastria a fost întemeiată în anul 1655, fiind cunoscută până în anul 1734, drept „Sihăstria lui Atanasie“, după numele celui care a pus bazele acelei mici aşezări pustniceşti. După o perioadă de înnoire a vieţii duhovniceşti, aşezământul monahal este tot mai căutat atât de călugări, cât şi de credincioşi. Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, adusă la Mănăstirea Sihastria la începutul sec. al XX-lea, precum şi mormântul celui care-i întâmpina pe credincioşi cu binecunoscuta urare „Mânca-v-ar raiul“, pr. Ilie Cleopa, constituie doar două dintre motivele pentru care, anual, mii de pelerini iau calea drumului de nord al Neamţului, pentru a primi curată binecuvântare. Cu atât mai mult de hramul mănăstirii („Naşterea Maicii Domnului“), serbat la 8 septembrie, mulţime de credincioşi îi calcă pragul.
Mănăstirea Sihăstria, lăcaş plin de lumină şi har
Mai multe biserici alcătuiesc acest aşezământ monahal nemţean, biserica centrală cu hramul Naşterea Maicii Domnului împreună cu biserica mare închinată Sfintei Teodora de la Sihla prezentând un interes deosebit pentru credincioşi. Prima, ridicată în stilul clasic al bisericilor moldoveneşti, ce se impune prin sobrietate şi simplitatea decoraţiei exterioare, adăposteşte icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului.
Biserica „Sf. Teodora de la Sihla“, construită recent, atrage numeroşi pelerini ce caută tămăduitoarele părticele din numeroase sfinte moaşte, care se găsesc la demisol, într-o raclă de lemn sculptat. Paraclisul „Sfinţii Părinţi Ioachim şi Ana“, deşi redus ca dimensiuni, are o valoare deosebită din punct de vedere artistic: catapeteasma lucrată în anul 1947 este sculptată în stejar, iar „uşile împărăteşti sunt o adevărată broderie în lemn“.
Aşezământul monahal este întregit de cimitirul mănăstirii, unde vom găsi mormintele părinţilor arhimandriţi Ilie Cleopa şi Paisie Olaru, vizitate de mulţime de pelerini. De asemenea, biserica cimitirului a fost ridicată din iniţiativa părintelui stareţ Victorin Oanele, păstrându-se planul unei vechi biserici de lemn strămutată din satul Hlăpeşti, comuna Dragomireşti (Neamţ). Catapeteasma este pictată de arhim. Vartolomeu Florea, iar icoanele care împodobesc biserica sunt cele ale bisericii vechi.
Mănăstirea deţine şi numeroase obiecte bisericeşti vechi şi foarte valoroase: icoane, vase liturgice vechi, cădelniţe, căţui, dar şi o Evanghelie ferecată în argint şi cruci pe sfânta masă, datate din secolele XVII-XVIII. Mănăstirea Sihăstria are şi o mică bibliotecă, cu peste o mie de volume, dintre care unele tipărite în secolele XVII-XVIII.
