În acest weekend a avut loc Retro Parada Toamnei 2017, sâmbătă, 21 octombrie 2017, în Curtea de Argeş lângă Muzeul Muncipal, iar duminică la Câmpulung Muscel în piaţa primăriei.
Acest eveniment, a ajuns unic în lume prin faptul că s-a desfăşurat simultan în întreaga ţară şi a reunit anul acesta peste 700 de vehicule istorice. La Câmpulung au ajuns cel puţin 50 de maşini de colecţie ce au putut fi admirate de musceleni.
Pasiunea pentru ARO a celui care a înfiinţat Muzeul Automobilului Românesc la Câmpulung a făcut ca municipiul muscelean să fie inclus şi în acest an în manifestarea „Retro Parada Toamnei” organizată de Retromobil Club România. Emil Hagi a fost cel care s-a ocupat de activitatea de la Câmpulung, Bulevardul „Pardon” a fost traversat duminică, 22 octombrie de zeci de automobile de epocă şi expuse apoi în piaţa primăriei, c
ele mai multe fiind exemplare fabricate la Câmpulung: ARO şi M-uri. Sute de pasionați de automobile de epocă și-au dat întâlnire pentru a le arăta curioșilor vehiculele cu parfum de istorie.
Dacia 1100 a fost primul model de autoturism produs de producătorul român de automobile Dacia S.A.
Anul acesta se împlinesc 49 de ani de când Dacia a produs, la uzina de la Colibaşi, primul său model de serie – 1100. Modelul a fost comercializat între anii 1968 și 1971 și a fost un model intermediar până la intrarea în producție a modelului 1300.
În realitate, Dacia 1100 era un Renault 8. Acesta era o berlină cu tracțiune și motor pe spate. Primul automobil ieșit pe poarta fabricii a fost făcut cadou Președintelui Republicii Socialiste România de atunci Nicolae Ceaușescu. Conform contractului, Renault furniza toate părțile componente ale modelului, urmând ca cei de la Dacia să le asambleze. Viteză maximă: 138 km/h, motor de 46 CP. În realitate, Nicolae Ceauşescu a primit modelul cu nr 75. Ar fi fost un risc prea mare pentru conducerea Uzinei să dăruiască primul automobil.
Nu ştim cât costa un astfel de model în primii ani de fabricaţie, însă în momentul de faţă un exemplar fabricat la doar un an după începerea producţiei, în 1968, se vinde pe un site de comerţ online cu suma de 11.000 de euro.
Oltcit, Citroënul din Olt, sau alternativa mai tinerească la Dacia 1300, a fost una dintre cele mai interesante aventuri industriale ale României.
Oltcit a fost şi prima maşină low-cost ajunsă în Europa de Vest, cu mult înaintea ideii de a crea Loganul, două decenii mai târziu. Low cost, fie, însă calitatea asamblării modelelor Axel (în fapt, un Oltcit cu badge francez) era atât de proastă, încât dealerii francezi pierdeau 100 de dolari pe fiecare unitate doar pentru a acoperi reparaţiile din garanţie.
Dezvoltat de către Radu Gheorghe, alături de Dan Mărgescu, Cătălin Nicolaescu şi de regretatul Sorin Tentu, piloţii de uzină ai constructorului muscelean, ARO 10 Super Rally, a fost o prezenţa constantă în CNR, VTM precum şi în defunctul Campionat Naţional de Off-Road.
Bazat pe modelul de serie ARO 10, de la care a preluat însă doar forma, ARO 10 Super Rally, a reprezentat un hibrid, în a cărui construcţie s-au folosit atât componente produse la Câmpulung Muscel, împrumutate de la modelul 24, precum şi piese de provenienţă Renault, Volvo, Ford sau Toyota.
Prima variantă ARO 10 Super Rally, apărută în 1999, a fost echipată cu un motor Ford Cosworth de 3000 cmc, însă alegerea s-a dovedit una neinspirată, maşina având mari probleme de fiabilitate, motiv pentru care propulsorul a fost înlocuit începând cu anul 2001, cu un V6 de 3,4 litri, cu injecţie electronică, preluat de la Toyota ce dezvolta o putere maximă de 207 CP la un cuplu de 350 Nm.
Odată cu noul motor, ARO 10 Super Rally, a primit atât cutie de viteze în cinci trepte cât şi cutie de transfer pentru tracţiune de provenienţă Toyota.
Cu o asemenea configuraţie, era clar că ARO 10 Super Rally era o maşină destinată competiţiilor internaţionale de rally-raid, însă eterna problemă a lipsei banilor a făcut ca unul din cele mai reuşite modele construite vreodată la Câmpulung să nu poata lua startul decât în întrecerile autohtone de raliuri şi viteză pe traseu montan.
Chiar şi aşa, în 2002, fraţii Cătălin şi Iulian Nicolaescu, deveneau Campioni Naţionali la Grupa H, iar în 2003, terminau pe locul 2 în cadrul aceleiaşi grupe, la volanul unui ARO 10 Super Rally.
Falimentul uzinei de la Câmpulung Muscel a însemnat însă sfârşitul proiectului ARO 10 Super Rally, şi totodată dispariţia singurului constructor de automobile 4×4 din România. Totuşi, spre deosebire de alte maşini de legendă ale motorsportului românesc care au ajuns la fier vechi, un exemplar ARO 10 Super Rally încă mai există în stare perfectă de funcţionare şi se află în proprietatea lui Luci Ţicu.
Mihai Ionuț Toma, plutonierul-major, din Mioarele şi-a pierdut viaţa în tragedia de la Valea Urdii, în această vară. Avea o patimă pentru modelele ARO. Anul trecut a participat pentru prima dată la Retro Parada Toamnei 2016 cu un ARO M 461, din 1962, iar anul acesta bijuteria de colecţie a defilat in memoriam.
Retro Parada Toamnei s-a încheiat cu un tur al centrului, după care participanţii s-au retras spre Muzeul Automobilului Românesc de la Apa Sărată, cu speranţa că, pe durata iernii, vor fi restaurate cât mai multe maşini salvate astfel de la rugină, pentru a străluci, la Retro Parada Primăverii, de la jumătatea lunii aprilie, alături de „suratele” ieşite deja în lume. Participanţii au sugerat şi o paradă a iernii, încurajaţi de admiraţia manifestată de publicul muscelean de fiecare dată când maşinile au fost scoase din garaje şi expuse celor care apreciază trecutul acestor locuri.
