În cadrul morbidităţii prin boli acute, infecţiile acute respiratorii ocupă primul loc. Virusurile care îmbolnăvesc oamenii se transmit cu uşurinţă de la o persoană la alta, putând duce la epidemii (îmbolnăviri în masă). Ele pot produce:
- răceli/viroze/guturai
- gripă.
Răcelile/virozele sunt infecţii produse de virusuri, altele decât cel gripal, care însă dau semne de îmbolnăvire foarte asemănătoare cu gripa. Vaccinul antigripal nu apără organismul de aceste virusuri.
Gripa sezonieră se referă la tipurile obişnuite de virusuri gripale umane, care în fiecare sezon rece duc la îmbolnăvirea unui număr de persoane. Există un vaccin elaborat de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii în fiecare an, care poate preveni gripa.
Vaccinul antigripal distribuit gratuit prin cabinetele medicilor de familie pentru sezonul 2017-2018 conţine antigenele necesare pentru prevenirea infecţiei cu virusul gripal sezonier.
Cum se transmit virusurile care produc boli respiratorii?
Microbii care produc îmbolnăviri ale nasului, gâtului, urechilor sau plămânilor se pot transmite fie direct – de la o persoană la alta – fie indirect, prin obiecte folosite sau atinse de persoana bolnavă, când strănută sau tuşeşte. Picăturile de lichid pe care bolnavul le elimină când tuşeşte sau strănută pătrund în nasul sau gura persoanelor din jur, transmiţând şi virusurile. Dacă picăturile cad pe diverse suprafeţe, acestea pot fi atinse cu mâinile care apoi sunt duse la gură sau nas şi astfel pot şi ele transmite virusurile.
Debutul poate fi brusc, uneori brutal, cu fiori şi febră (38-40 grade C), dureri musculare, dureri de cap, dureri în gât, secreţii nazale abundente, lăcrimarea ochilor, oboseală marcaăa, faţă congestionată; la scurt timp poate apăre tusea, la început seacă, apoi productivă.
Gripa sezonieră este cauzată de virusurile gripale umane care infectează căile respiratorii (nas, gât, bronhii și uneori plămâni).
Puteţi recunoaște o viroză respiratorie alta decât gripa, după debutul mai lent al bolii (începe ușor cu usturimi în gât, nas înfundat, dureri de cap) cât şi după evoluţia mai uşoară a bolii.
Aceste forme de viroze respiratorii (răceala) sunt cauzate de alte virusuri respiratorii (adenovirus, virus sincițial respirator, virusuri paragripale, etc.).
Complicațiile gripei pot include pneumonie, infecții ale urechii, infectii ale sinusurilor, deshidratare si agravarea afectiunilor medicale cronice existente, cum ar fi insuficiența cardiacă congestiva sau diabet.
La persoanele în vârstă, gripa poate provoca, uneori, și/sau agrava anumite afecţiuni cardiace, care ar duce apoi la atacuri de cord şi accidente vasculare cerebrale.
Grupele cu risc includ femei însărcinate, copii, persoanele în vârstă și cele cu afecțiuni medicale cronice, cum ar fi:
– astmul bronșic și alte boli respiratorii;
– diabetul zaharat și alte boli endocrine;
– boli de inimă;
-boli de rinichi;
– boli de ficat;
– boli metabolice;
– boli neurologice;
– obezitate.
Este important să urmaţi recomandările medicului dumneavoastră pentru a evita complicaţiile grave legate de gripă, în special dacă faceţi parte din categoria persoanelor la risc.
Ce putem face – gesturi simple ne apară de probleme de sănătate grave!
Vaccinarea în fiecare toamnă reduce foarte mult riscul de îmbolnăvire. În funcţie de tipul de virus care circulă în fiecare an, sezonul de gripă în general durează din octombrie până în luna mai. Vaccinarea în fiecare an, este măsura de prevenire unică cea mai eficientă împotriva gripei sezoniere.
În judeţul Argeş, Ministrul Sănătăţii a distribuit prin Direcţia de Sănătate Publică Argeş într-o primă etapă 269 doze de vaccin antigripal către Maternităţi, Serviciile de Urgenţă şi Serviciul Judeţean de Ambulanţă Argeş.
Ulterior au fost distribuite către cabinetele medicilor de familie 35.223 de doze de vaccin antigripal pentru a fi făcute gratuit persoanelor din grupele de risc.
Măsuri care limitează răspândirea infecţiilor respiratorii/gripei
Spălatul pe mâini cu apă şi săpun este obligatoriu în oricare dintre următoarele situaţii:
- după ce strănutaţi, tusiţi sau vă suflaţi nasul.
- înainte şi după pregatirea hranei.
- înainte şi după masă.
- după utilizarea toaletei.
- oricând mâinile au un aspect murdar.
Alte măsuri recomandate:
- acoperiţi gura şi nasul când strănutaţi sau tusiţi (cu un serveţel de hârtie pe care îl aruncaţi după aceea).
- nu folosiţi în comun obiecte personale (prosoape, batiste, cosmetice etc.).
- dacă vă îmbolnaviţi, actionaţi responsabil (repaus la domiciliu, păstrarea distanţei faţă de persoanele din jur, mai ales dacă tusiţi sau strănutaţi).
- consumaţi multe legume şi fructe proaspete, bine spălate sub jet de apă potabilă înainte de consum.
- aerisiţi zilnic încăperile în care lucraţi sau vă odihniţi.
- evitaţi aglomeraţiile.
- îmbrăcăminte adecvată temperaturilor de afară.
