Tragedie fără margini într-o familie din Muscel! La miezul nopţii în curtea lor au venit cei de la Medicină Legală, nu rudele şi prietenii ca să ciocnească împreună ouă roşii de Paşti!
Înainte de slujba Învierii la Biserica din Lereştii de Jos ce poartă hramul ,,Înălţarea Domnului” era forfotă mare. Zeci de tineri alergau de colo până colo, nu pentru a aprinde lumânări la mormintele din cimitirul situat în spatele bisericii, ci pentru a aduce sicriul şi alte lucruri necesare slujbei pentru înmormântare.
Asta pentru că înainte de miezul nopţii Eugen Șendroiu s-a stins din viaţă la numai 52 de ani. Era şofer pe maxi-taxi.
Pentru că sunt aceste zile de sărbătoare şi nu se fac înmormântări bărbatul a fost preluat de cei de la Medicină Legală, cu puţin timp înainte de slujba de Înviere, din centrul Lereştiului, unde locuia cu familia şi dus la Morgă pentru a se stabili cu exactitate cauza decesului.
Familia lui, în loc să petreacă de Sfintele Sărbători Pascale acum îşi plâng în hohote mortul!
,,Vestea neagră a morții colegului și prietenului nostru Eugen Șendroiu a umbrit Sărbătorile Pascale. Scriu în numele tuturor „Vulturilor Carpaților”, cei mai mulți fiind plecați la „nisipuri”, neavând posibilitatea să-i aducă o floare și să-i aprindă o lumină la căpătâi. La numai 52 de ani, Eugen a plecat la cele veșnice, lăsând în urma lui doar tristețe.
L-am cunoscut în urmă cu 15 ani ca un om vesel și plin de viață. La început de drum fiind în cariera militară, el cu ștate vechi, ne-a ajutat pe toți cei nou veniți să ne acomodăm sistemului militar.
Avea un zâmbet în colțul gurii și o vorbă bună pentru fiecare, iar noi „ăia mici” l-am îndrăgit de prima dată.
După o îndelungată activitate în cadrul Batalionului 30 Vânători de Munte „Dragoslavele” trecuse în rezervă, și ca orice militar care e obișnuit să se trezească de dimineață și să aibă activitate nu a putut să stea locului.
Făcea ceea ce știa mai bine, șoferia.
De multe ori l-am întâlnit pe stradă sau la volanul microbuzului cu care făcea curse în regim maxi-taxi. Ne-am salutat reciproc, am povestit amintiri din activitățile executate împreună iar la despărțire ne-am dat mâna cu căldură.
Avea în priviri nostalgia armatei, nostalgia activităților la care a participat, nostalgia după sunetul inconfundabil al motorului unui DAC 6×6.
Uneori viața e nedreaptă, și atunci când omul se liniștește și se realizează lovește crunt.
Acum la despărțire nu putem decât să-l salutăm și să-i spunem…
DRUM BUN CĂTRE CER EUGEN!”, a scris Laurentiu Dilirici pe pagina sa de socializare.
