Sunt ceva aparte, după care multe femei aleargă şi cuceresc orice privire. Sunt genţile din lemn care au ajuns cunoscute la Paris, Londra şi Amsterdam. Este Lemnia. Şi Lemnia înseamnă o afacere de familie ce presupune crearea unor genţi din lemn cu accesorii din piele.
Totul a plecat de la o idee, Răzvan Chelu şi-a imaginat cum ar arăta o geantă din lemn, tatăl său care lucrează cu lemnul de o viaţă în micul oraş argeşean, Câmpulung, a pus-o în practică, geanta a fost un succes printre cunoscuţii săi şi astfel au început să curgă comenzile. De atunci, numai cu asta se ocupă. Şi o fac bine, căci sunt la a treia colecţie, iar genţile sunt deja cunoscute la Paris, Londra şi Amsterdam.
- Care este profesia ta de bază?
Arhitect. Am terminat Facultatea de Arhitectură în 2013.
- Cum ţi-a venit ideea asta, de a face poşete din lemn?
Momentul mi-l aduc aminte perfect. Am fost într-o excursie în Lisabona. Eu am şi locuit în Lisabona o perioadă pentru că am avut o bursă în facultate, mi-a plăcut foarte mult oraşul şi de câte ori am ocazia mă întorc să-l văd. Şi se pare că a avut o mare însemnătate pentru mine acest oraş. Astfel, în timpul unei călătorii, am văzut într-un magazin- există acolo un cartier cu multe buticuri cu haine şi obiecte de designer- mai multe genţi, toate ieşite din comun, aflate într-o vitrină. Era o geantă din bucăţi de oglindă aşezată pe un raft din lemn, iar în oglinda genţii se reflecta lemnul şi am văzut atunci lemnul pe o geantă şi acela a fost momentul în care mi-a venit ideea. Mi-a venit această idee pentru că am şi văzut cum să o pun în practică. Tatăl meu lucrează cu lemnul de foarte multă vreme iar eu stăteam cu el la atelier când eram mic. Cumva, când am văzut lemnul m-a inspirat. Poate, dacă aş fi văzut geanta pe un raft de metal, nu m-aş fi gândit.
- Dar tu nu ai lucrat niciodată cu lemnul, nu? Tu doar ai avut ideea?
Eu am avut ideea şi mă ocup de partea de design şi promovare. Eu, efectiv nu am lucrat cu dalta şi ciocanul. Am început să învăţ. Chiar şi când eram mic stăteam mult în atelier şi îmi plăcea să cred că îl ajut pe tata, deşi poate de multe ori nu era chiar aşa. Cunosc toate procedeele, ştiu exact ce se poate face, cum se poate face, ştiu multe despre lucrul cu lemnul, dar nu particip eu activ la procesul de producţie.
- Când aţi început această afacere?
Ne-am apucat la începutul lui 2014, însă totul a fost ca o curiozitatea. Hai să vedem dacă putem face, am făcut, dar nu am pornit atunci cu ideea de a face un business din asta. Pur şi simplu, am vrut să facem o geantă şi atât. Noi am mai avut şi alte idei în trecut, am făcut tot felul de obiecte din lemn, însă toate au rămas pentru noi, în casă. Aşa a fost şi cu genţile: am făcut una pe care a purtat-o sora mea sau mama mea, au văzut-o prietenii, au cerut şi ei şi, cumva s-a dezvoltat organic. Am avut cereri, fără ca noi să căutăm comenzi. Nu aveam nume, nu aveam logo, nu aveam nimic.
- Când a început să devină business?
Aş putea spune că momentul în care ne-am dat seama că avem nevoie de un nume a fost când am fost invitaţi la un eveniment la Mogoşoaia unde era un concert şi pe lângă se afla şi un cort cu produse de designer. Atunci ne-am gândit să facem un nume, un logo şi un site. Chiar şi atunci, eu încă mă ocupam de arhitectură şi făceam genţile tot ca pe o pasiune. Am renunţat la arhitectură şi tata a renunţat la a mai face altceva din lemn cam de un an de când ne concentrăm tot mai mult pe business-ul Lemnia.
- Când aţi început să produceţi primele genţi, mai aveaţi concurenţă în România?
În România nu, dar în lume poate mai erau două, trei brand-uri de care am aflat după. Apoi au mai început să apară. De fapt a început să apare tot mai des ideea de a folosi lemn la genţi. Noi facem o geantă din lemn la care folosim şi alte material în completare.
- Lucraţi ca nişte adevăraţi designeri cu colecţii anuale?
Aşa mi-ar plăcea. Momentan nu au fost chiar sezonul şi colecţia, dar mi-ar plăcea să fie aşa în timp. Continuarea o găsiţi aici!
