,,Din luna martie, muzeul din Câmpulung are o nouă siglă, ce surprinde sintetic elementele emblematice ale secţiilor muzeale. Secţia de istorie, artă plastică şi ştiinţele naturii este reprezentată de coroana capitalelor Ţării Româneşti, secţia de etnografie şi artă populară, exprimă grafic motivele stilistice specifice portului tradiţional muscelean, mausoleul de la Mateiaş este ilustrat printr-o imagine stilizată a acestuia, Casa Memorială George Topârceanu din Nămăieşti este ilustrată prin semnătura poetului”, ne-a precizat directorul Alexandru Oprea.
Vă rugăm să ne spuneţi cum aţi ocupat funcţia de director la muzeul din Câmpulung?
– Am câştigat în luna decembrie, concursul pentru postul de director, în baza unui program de management, pe o durată de 5 ani. Comisia a considerat că programul meu este necesar pentru această instituţiei, aşadar m-am apucat de treabă.
Ce strategie de marketing veţi adopta pentru ca muzeul din Câmpulung, să prindă culoare?
– Vorbind despre faptul că tendinţele în muzeologia modernă s-au modificat, fundamental, faţă de acum trei decenii, peste tot în muzee unde există cunoştinţe şi finanţare, se schimbă expoziţiile de bază, muzeele trec printr-un proces de redefinire al rolului pe care îl au, în comunitate. Încet, încet muzeul nu mai este un loc în care se află nişte exponate, bine ascunse, ele devin spaţii deschise, de cercetare, de educaţie. Din acest punct de vedere mi-am canalizat toată strategia, este foarte important ca populaţia să simtă că muzeul îi aparţine, nu doar pentru simplu fapt că este o instituţie publică, muzeul ar trebui să fie depozitarul tuturor memoriilor întregii localităţi, ca această comunitate să aibă încredere să îşi depoziteze la modul simbolic, patrimoniul material, istoria, identitatea în fond, trebuie ca muzeul să fie acel tip de organizaţie, acel tip de instituţie care să ofere deschidere. Nu trebuie să uităm faptul că muzeul aparţine comunităţii. Al doilea principiu de la care am plecat, este legat de necesitatea ca muzeul să fie un spaţiu deschis, în care să aibă loc tot felul de activităţi interactive unde omul să vină şi să îi facă plăcere să îşi petreacă timpul liber. Noi avem un avantaj ca muzeu, Câmpulungul nu beneficiază de prea multe spaţii publice, aceasta este o oportunitate, pentru a pune la dispoziţie spaţiul.
Care sunt cele mai recente proiecte pe care vi le-aţi propus?
-Pentru anul acesta ne-am propus să ne orientăm spre programe legate de deschiderea muzeului către comunitate, aceasta se face şi pe planul cercetării, pe planul activităţilor interactive, mai avem două săptămâni până la noaptea muzeelor, şi sper, că o să vă surprind cu ceva ce nu cred că în judeţ s-a întâmplat, noaptea muzeelor ca eveniment internaţional ar trebui să coaguleze cele mai interesante iniţiative la nivelul comunităţilor.
Cu cine veţi pune în practică aceste proiecte pe care vi le-aţi propus?
– Am fost surprins să văd că există o tendinţă la nivelul tinerilor de a lucra, la nivel cultural, unul dintre programe ar fi, sunt voluntar, caut un muzeu, deja activează trei voluntari, ei şi-au manifestat dorinţa, mi s-a părut absolut fantastic, astea sunt proiectele prioritare. Secţiile muzeale au internet pentru vizitatori şi public. Muzeul are o pagină nouă pe siturile de socializare, o nouă siglă, care răspunde necesităţilor de comunicare moderne, ale instituţiilor muzeale, lucrul cel mai important este ce aşteaptă comunitatea de la muzeu, am beneficiat de o echipă de voluntari de la liceele din oraş care m-au ajutat cu un chestionar, în muzeu sunt tineri, tot ceea ce se întâmplă în muzeu trebuie să provoace noul, modernitatea, interactivul pentru că toate acestea sunt tendinţele vârstei.
V-aţi gândit la ceva, ca să îi atrageţi pe vizitatori să revină?
– Chiar da. Am observat că vizitatorii care trec pragul muzeului sunt tentaţi să atingă piesele expuse, în special tinerii. Pentru toţi cei care sunt încântaţi de câte un exponat, am hotărât ca la plecare să le dăruim acel obiect, replică bineînţeles. În felul acesta îi vom atrage, să ne viziteze din nou, probabil pentru a intra în posesia altor obiecte pe care să le păstreze la ei acasă.
