La aproximativ 30 km de Piteşti se află unul dintre cele mai frumoase ansambluri monumentale din Muntenia, curţile fortificate „Mareş Băjescu“ şi Biserica „Adormirea Maicii Domnului“ din satul Băjeşti, judeţul Argeş.
Această biserică de secol XVII a înălţat mereu inimile băjeştenilor şi tot ea, în vremuri grele, a hrănit şi întărit noi vlăstare care să pomenească pentru veşnicie numele familiei Băjescu, ai cărei membri sunt reprezentaţi în registrul de jos al picturii, atât în pronaos, cât şi în naos, de parcă ar cere, împreună cu ceata sfinţilor, milă şi îndurare de la Dumnezeu pentru iertarea păcatelor lor şi a tuturor urmaşilor lor.
Astăzi, atât lăcaşul de cult, cât şi zidurile împrejmuitoare au fost consolidate, restaurate şi aproape totul arată ca la început. Însă, până acum aproximativ trei decenii, întregul ansamblu era într-o stare avansată de degradare.
Astăzi, mai este nevoie de canalizare, asfaltarea căii de acces, alee pietonală către biserică și gard împrejmuitor, iar pentru aceste investiții, primarul Cătălin Victor Turturică a deschis un al doilea șantier în zonă din cele 4 care sunt în desfășurare în toată comuna. Ediul Turturică a vizitat șantierul pentru a se asigura că termenul de execuție este respectat de muncitori până la sfârșitul lunii octombrie.
Se merită această investiție deoarece între Bucureşti şi Braşov, via Piteşti, este singurul monument de secol XVII care poate fi vizitat, iar cel care a vizitat o singură dată, mai vine şi a doua oară la Băjeşti. Cine intră în această biserică vede o pictură originală, din secolul al XVII-lea, restaurată de specialişti, şi cea mai mare bucurie este că s-a respectat în totalitate aşa cum a fost iniţial. Pentru orice cetăţean al satului Băjeşti, pentru orice credincios, cea mai mare mândrie a băjeştenilor este biserica pictată de Tudoran zugravul. Am amintit de Tudoran pentru că mi se pare o impietate ca el să fie aşezat la periferia picturii medievale, el fiind primul mare zugrav al Evului Mediu la noi în Muntenia. Este şi o chestiune de patriotism local, dar Tudoran zugravul este precursor al lui Pârvu Mutu, care avea 9 ani atunci când Tudoran zugrăvea biserica la Băjeşti.
Mareş Băjescu a fost fiul unor târgoveţi din Câmpulung Muscel, care, aflat în apropierea puternicei familii a Cantacuzinilor, din casa cărora şi-a luat soţia, a ocupat treptat înalte dregătorii, până la cea de mare ban (1669-1672), în timpul domniei lui Antonie Vodă din Popeşti. Mareş Băjescu a fost singurul ban al Craiovei de origine munteană, iar ultimul urmaş din familia Băjescu a fost Iordache Băjescu, ispravnic de judeţ, care a fost spânzurat de Ştefan Racoviţă în anul 1764 la o poartă a Bucureştilor.
Conacul boieresc a fost construit fie în anul 1648, fie în 1662, iar apoi a fost construită şi biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului“, zidurile de cărămidă şi piatră de rău, întărite pe colţ cu turnuri. În prezent, din vechiul conac au mai rămas doar beciurile boltite.
