Astăzi este Ziua Mondială a Sănătății! Direcţia de Sănătate Publică Argeș marchează Ziua Mondială a Sănătății (7 aprilie 2019) și derulează în perioada 7-14 aprile 2019, activităţi de informare şi conştientizare a populaţiei și a personalului medical din medicina primară cu privire la importanța Acoperirii Universale cu Servicii de Sănătate Preventive.
Conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății, aproximativ jumătate din populația lumii nu are acces la servicii esențiale de sănătate. De asemenea, aproximativ 800 de milioane de persoane (12% din populația lumii) plătesc cel puțin 10% din veniturile gospodăriei pentru serviciile de sănătate de care beneficiază iar 100 de milioane de persoane sunt împinse în ”sărăcie extremă” (trăind cu $ 1.90 sau mai puțin pe zi) în urma cheltuielilor cu serviciile de sănătate.
Accesul la servicii esențiale de sănătate de calitate și la protecție financiară în procesul de accesare a acestor servicii îmbunătățesc sănătatea populației, cresc speranța de viață, protejează țările de apariția unor epidemii, reduc sărăcia și riscul de foamete, creează locuri de muncă, susțin creșterea economică și egalitatea de gen. Țările care investesc în UHC (servicii universale de sanatate) își asigură o dezvoltare sănătoasă a capitalului uman național. Din acest considerent, în ultimele decenii UHC a devenit o strategie cheie pentru atingerea progresului în ceea ce privește indicatorii din sănătate și din alte domenii de dezvoltare.
Conform Organizației Mondiale a Sănătății, acoperirea universală cu servicii de sănătate definește asigurarea accesului tuturor persoanelor la servicii de promovare a sănătății, de prevenire a îmbolnăvirilor, curative, de reabilitare și paliative de o calitate suficientă astfel încât să fie eficiente, menținând în același timp o povară financiară cât mai scăzută în rândul populației în urma accesării acestor servicii.
România se situează pe locul 4 la nivelul țărilor EU28 în ceea ce privește rata standardizată de mortalitate la 100.000 de locuitori pentru decesele prevenibile, având, în anul 2015, o rată de aproximativ 1,7 ori mai mare decât media țărilor EU28.
În România, 40% din povara generală a bolii, măsurată în ani de viață ajustați pentru dizabilitate (disability adjusted life years – DALY), poate fi atribuită factorilor de risc comportamentali, respectiv fumatul, consumul de alcool, alimentația nesănătoasa și activitate fizica scăzuta. Raportat la nivel european, cele mai importante probleme sunt reprezentate de consumul de alcool episodic excesiv, care în anul 2014 înregistra 53% în rândul bărbaților din România, cel mai mare procent din toate țările UE, respectiv de obezitatea în rândul adolescenților, care, deși se situează încă sub media UE, s-a dublat în ultimul deceniu, de la 7% în 2005-2006 la 14% în 2013-2014.
