În formă de navă, biserica are două turle. Altarul, decroşat, semicircular în interior şi pentagonal la exterior, adânc, are bolta „adunată” până capătă formă semicilindrică. Pe axa bisericii se află o fereastră mare, iar la proscomidie una mică şi o uşă spre sud. Catapeteasma de zid are trei registre cu icoane, iar spaţiile pentru cele trei uşi simple, au arcade la partea superioară. Naosul, dreptunghiular, cu câte două ferestre pe laturile exterioare, cu turla deschisă (construită din lemn), octogonală, cu 8 ferestre către partea superioară, se sprijină pe patru arcade. Două dintre acestea, respectiv cele dinspre altar şi pronaos, sunt foarte late (peste 2 m). Între naos şi pronaos se interpune un zid gros cu un spaţiu de acces în mijloc şi cu două deschideri laterale zidite la partea inferioară – separate de stâlpi şi închise cu arcade semicirculare. Pronaosul, de formă pătrată, cu bolta sferică, are câte două ferestre înguste pe fiecare din laturile exterioare, cu deschidere largă în zidul gros, ca de altfel la toate ferestrele bisericii. Cele patru arcade, care susţin bolta, sunt străpunse de grinzi orizontale de lemn. Pridvorul, dreptunghiular, cu câte două ferestre pe laterale, are bolta sferică. Fiind decroşat, pridvorul se sprijină pe şase coloane cu socluri şi capiteluri pătrate, nu este pictat. Turla-clopotniţă are baza pătrată, iar în rest este octogonală, cu 8 ferestre şi un rând de cărămizi în „dinţi de ferăstrău” la partea superioară. Remarcabile sunt şi ancadramentele exterioare ale ferestrelor (foarte înguste de altfel), realizate din piatră de Albeşti, la care, se pare, nu s-a intervenit deloc de la zidirea bisericii până în prezent.
Pictură în stil bizantin
Pictura originară, în stil bizantin clasic, a fost realizată de un pictor necunoscut (există, totuşi, părerea că ar fi fost făcută de un anume Gheorghe Bălăceanu, despre care însă nu se cunoaşte nimic). În 1887, Petre Cazan a refăcut catapeteasma şi turla Pantocrator (numele lui şi anul sunt inscripţionate). Pictura a fost spălată în 1943, de pictorii Ion Fleşaru şi Gheorghe Mânu. Biserica a fost reparată în mai multe rânduri: 1887, 1927, 1943 etc.
Icoane vechi, de valoare
Casa parohială, construită în 1926, adăposteşte cancelaria, muzeul şi arhiva bisericii. Dintre preoţii care au slujit aici amintim pe: Luca Lucescu (1833-1872), Ion Lucescu (1878-1912), Nicolae Mănescu (1912-1958), Petre Bărboi (1960-1987), Gheorghe Dumitru (după 1987). Menţionăm că preotul Nicolae Mănescu a fost mobilizat în 1915, la vârsta de 31 de ani, participând la prima parte a campaniei pentru întregirea ţării. Biserica păstrează 16 icoane vechi, în ulei (pe lemn), majoritatea icoane prasnicale. Patrimoniul bisericii cuprindea şi 32 de cărţi vechi, între care ,,un Apostol de la 1747”, ,,o Evanghelie” (tipărită la 1750), ,,un Catavasier” (1753), ,,un Liturghier” tipărit la 1757, ,,un Antologhion {MII)” şi mineele tipărite în timpul domnitorului Alexandru Ipsilanti (1774-1782); 1796-1797). La acestea se adaugă 15 cărţi din secolul al XlX-lea (începând cu 1811). La nord de biserică (200 m) lângă şoseaua naţională Câmpulung-Piteşti, se găseşte o cruce de piatră de la 1660, iar alta, de la 1848, chiar în curtea bisericii. T.G
