Bucureștenii au ales Câmpulung Muscel. Expoziție multimedia, spectacol lectură și un concert Oigăn, la Convivial. Expoziția multimedia “IdentitAR feminin” va fi prezentată la Câmpulung Muscel pe 7 septembrie, de la ora 17.00, la Convivial (Negru Vodă 266).
Proiectul include spectacole-lectură din dramaturgia contemporană, o expoziție în realitatea augmentată cu instalații digitale care pornesc de la aceste texte, folosind ilustrație, animație 3D și muzică. Evenimentul de la Câmpulung va fi deschis cu două monoloage dramatice, “Sfaturile Melaniei” (de Irina Nechit), în lectura lui Laurențiu Bănescu, și “Fetița din debara” (de Oana Jindiceanu), în lectura autoarei.
CITEȘTE ȘI. Se întâmplă ceva unic la Câmpulung Muscel. În orașul lui Tudor Mușatescu, scoateți pălăria
Spectacolul va fi urmat de o sesiune de discuții cu publicul și de un concert Oigăn. Intrarea este liberă. Proiect recomandat persoanelor care au peste 14 ani.
- Expoziția, care va putea fi vizitată în perioada 9-24 septembrie, la Cafenea Coloniale, I. L. Caragiale 22, Câmpulung, poate fi vizualizată și cu propriul telefon mobil (iOS sau Android), instalând aplicația gratuită Reniform App din App Store/Google Play. Recomandăm folosirea căștilor în expoziție.
CITEȘTE ȘI. Ce s-a întâmplat cu celebrul hotel Muscelul. Singurul din Câmpulung Muscel
“IdentitAR feminin” este un univers populat cu siluete de femei și fete în nenumărate roluri, chipuri ale aceluiași avatar, care-și păstrează esența în furtunile unor destine unice, descrise de zece texte dramaturgice semnate de autoare din România și Republica Moldova.
Identitatea feminină este recompusă dintr-un mozaic de ipostaze, fiică a tatălui sau, poate, a mamei, femei rătăcite în aventuri est-europene, care înfruntă sărăcia, visând o viață mai bună, sau copile captive în saga tragi-comică a datoriei de a-și salva familia printr-o căsătorie convenabilă peste Ocean.
CITEȘTE ȘI. Castrul Jidova aflat în Patrimoniul UNESCO găzduiește revolte barbare care vor zgudui toate frontierele
Din copilărie până la maturitate, din adolescență până la bătrânețe, personajele feminine descrise de aceste texte trec în revistă aspectele universale legate de percepția rolului femeii în societate. În plan secund, se conturează o a doua identitate, cea națională, modelată de spații aflate la confluența multiplelor puteri străine, locuri care au cunoscut experiența emigrării masive, a sărăciei sau de lipsei de speranță.
CITEȘTE ȘI. Furtuni electrice. Zilele din septembrie când au loc în România
La Câmpulung vor fi prezentate două texte multiplu premiate, povești care prezintă două vârste, două perspective feminine, una a unei femei tinere, cu o copilărie marcată de lipsuri emoționale, aflată la început de drum, cealaltă a unei vârstnice, care își permite să privească în urmă și să le dea tinerilor sfaturi șugubețe.
“E-e-ei, tare-aș vrea să-i văd pe copiii mei, să mai stăm de vorbă, să mai șuguim, să mai râdem… Cine-i vinovat că s-au împrăștiat toți, ca potârnichile, prin lume? Cine-i vinovat că la noi în țară îi HAOS? Măi Iorgule, tu știi cine-i vionovat? Conducătorii! Ei grăiesc la televizor că or face locuri de muncă. Păi dacă or face, milioane de oameni s-or întoarce. Da’ vezi că nu se-ntorc! Aicea nu-i de trăit, măi Iorgule! Aicea-i de murit” – se revoltă Melania, personajul Irinei Nechit – o scriitoare născută, în 1962, în satul Antonești, judeţul Cahul, Republica Moldova.
CITEȘTE ȘI. La Câmpulung Muscel îți schimbi situația amoroasă cu anunțurile uluitoare din Facebook. Prietenii sharuiesc la greu
Irina Nechit este membră a Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova și a Uniunii Scriitorilor din România. Textul dramaturgic Sfaturile Melaniei a obținut premiul pentru cea mai bună piesă contemporană la Gala Uniunii Teatrale din Republica Moldova, în 2018, și a fost montat la Teatrul Odeon din București, cu titlul Republica Melania – regia Gelu Colceag, cu Rodica Mandache în rolul titular. Irina Nechit a participat la simpozioane și festivaluri literare din Franța, Germania, Belgia, Austria, Bulgaria, Slovacia, Slovenia, Letonia, Lituania, România și Republica Moldova. Este jurnalist cultural, colaborator al unor reviste de prestigiu de pe ambele maluri ale Prutului.
CITEȘTE ȘI. Oferta generoasă a celor de la Holcim pentru o carieră solidă în fabrica din Câmpulung Muscel
Pendulând între vârste și epoci, monologul confesiv al Oanei Jindiceanu ne poartă prin copilăria marcată de lipsuri emoționale și abuz fizic a unei tinere femei, care găsește puterea de a depăși carențele afective și de a da sens propriei existențe. “«-Îl doare-n undeva de tine pe tac-tu! Acum are alt copil.» Am auzit asta de atât de multe ori, încât am sufocat gândul care îmi spunea: «Nu-i adevărat!
CITEȘTE ȘI. VIDEO. La pas prin fabrica Holcim. Cum e în producție! Imagini rare
Nu poate fi adevărat! Tata mă iubește, doar că nu se poate înțelege cu femeile astea – cu mama și cu bunică-mea, ca și mine. Semănăm». Ele îmi spun mereu că sunt îngălată ca tata, o mincinoasă ca tata, tot ce-i mai rău în lume, e ca tata” – spune personajul Oanei Jindiceanu. “Fetița din debara” este primul text dramatic scris de Oana Jindiceanu, o actriță aplaudată pe scena Teatrului de Artă, la Godot sau la Green Hours. A scris piesa “Fetița din debara” în cadrul unui atelier de dramaturgie coordonat de Mimi Brănescu, la Centru Cultural “Ion Sava”, TNB. Această monodramă a devenit un one-woman show la Teatrul de Artă București, în interpretarea autoarei și în viziunea regizorală a doi artiști, Alexandru Unguru și Andreea Gărmoșteanu.
CITEȘTE ȘI. Oferta săptămânii la Kaufland. O gamă atractivă de unelte la prețuri senzaționale
O expoziție multimedia
Istoriile sunt reinterpretate de artiști vizuali în lucrări interdisciplinare, care dau atmosferă și tridimensionalitate personajelor, punctând destine feminine și problematicile ridicate de textele dramatice. Poveștile, imaginate la confluența dintre arte, prind aripi într-un mic univers creat pentru a spori experiențele senzoriale și pentru a îmbogăți percepția asupra realității.
Muzică și sunete, lumini, mișcare, voci, animații 3D, decor, toate recompun lumi noi, pornind de la expresii literare. Mintea, sufletul și simțurile devin ele însele parte din spectacol, iar spectatorul se transformă într-un creator de sens.
CITEȘTE ȘI. Argeșul în beznă. Localitățile care rămân fără curent electric în această săptămână
Un colectiv mulidisciplinar a imaginat această experiență pentru Câmpulung, pornind de la o selecție de texte dramatice realizate de Ada Maria Ichim, scenarist, critic de teatru și film. Parte din echipa Reniform Production, artiștii vizuali Ioana Nicoară și Sergiu Negulici sunt autori de filme de animație și creatorii unor proiecte culturale apreciate în țară și străinătate.
Sergiu Negulici este cunoscut internațional pentru producția ”Splendida Moarte Accident” (2017), un scurtmetraj care a câștigat numeroase premii în festivaluri de animație internaționale, printre care premiul pentru debut la Festivalul Internațional de Animație de la Annecy, Franța, sau Marele Premiul al Festivalului Internațional de Animație de la Hiroshima, Japonia.
CITEȘTE ȘI. Dacă dețineți aceste bancnote, Banca Națională a României vă răsplătește pe loc
Ioana Nicoară este o artistă multimedia care folosește animație, acuarelă și realitate augmentată în proiectele ei artistice. Proiectele ei au fost expuse în mai multe orașe din țară, dar și la festivaluri de animație din Europa. Makunouchi Bento (Valentin Toma și Felix Petrescu), un duo timișoreanbcunoscut pe scena muzicii electronice din România, semnează muzica. Augmentarea în aplicația Reniform App este mânuită de Sabin Șerban, din partea Augmented Space Agency.
Laurenţiu Bănescu, un actor consacrat în teatru, film și televiziune
Alături de actrița Oana Jindiceanu, lectura textelor va fi asigurată de Laurenţiu Bănescu, un actor născut în 1982, la Târgoviște. Consacrat în teatru, film și televiziune, Laurențiu Bănescu a debutat în 2003 și a jucat atât pe scena independentă, cât și în teatrul de stat. Este un susținător constant al dramaturgiei contemporane, colaborând, încă din anii liceului, cu Ștefan Peca, iar mai apoi cu Ana Mărgineanu, Daniel Popa, Florin Piersic Jr. și Ovidiu Mihăiță.
CITEȘTE ȘI. Cea mai bătută de soartă, comună din Argeș. E strigător ce se întâmplă! Aude cineva asta?
A interpretat roluri alături de trupe din București, Sibiu (BIS Teatru) sau Timișoara (AUĂLEU). A făcut personaje remarcabile în thriller-ele HBO, “Umbre” și “Spy/Master”, și în producția lui Bogdan Mirică, “Boss”, care i-a adus o nominalizare la Premiul Gopo pentru cel mai bun actor într-un rol principal. Cea mai recentă premieră este “Moromeții 3”, în regia lui Stere Gulea. Din proiectele de cinema/televiziune, amintim “6,9 pe scara Richter” (lungmetraj, regia Nae Caranfil), “Umbre” (HBO România, r. Bogdan Mirică & Igor Cobileanski), “Boss” (lungmetraj, r. Bogdan Mirică) și “Spy/Master” (HBO mini-serie, r. Christopher Smith). Este membru fondator al Asociației Narative și trăiește în Câmpulung Muscel.
CITEȘTE ȘI. Nu mai sta la mâna lor! Verifică singur ONLINE ce vechime în muncă ai acumulat. Recalcularea pensiilor dă bătăi de cap
Oigăn, un muzician poet
Pop, rock, artsy, Oigăn (Eugen Nuțescu, dar asta n-ar vrea să se știe!) amestecă puțin din toate, de la country și blues, la world music, electro sau trip-hop. Fondator al trupei KUMM și al proiectului Moon Museum, membru al trupei Robin and The Backstabbers și parte din proiectul Urma, Oigăn a rămas de peste zece ani fascinat de chitara acustică, se joacă amestecând sunete, imaginează mici filme de autor, compune muzică și scrie versuri.
CITEȘTE ȘI. La ce preț se va vinde fratele cel mai mare și șmecher al Daciei Duster
Cântă în Urma, alături de Mani Gutău și Anatol Cazanoi. “Mă simt foarte confortabil, ca un actor care joacă mai multe piese. Mă regăsesc în chestia asta de a fi și frontman, de a sta acolo, cuminte, cu chitara sau cu clapa și de a-mi face treaba”, declara Oigăn. Practican de poezie pe Facebook, – versuri pierdute printre pisici, polemici și politică -, a ajuns în cele din urmă să publice volumul “Piese de schimb pentru păsări călătoare” (Editura Curtea Veche).
CITEȘTE ȘI. Ce e vital să știi dacă faci o succesiune după 10 ani. Multă bătaie de cap e un fleac
Crede într-o lume (muzicală) în care pot coexista pașnic rețete de succes pop și hip-hop alături de greu digerabila muzică contemporană și drone asurzitoare, jazz războinic și folk dodecafonic. “Antimaterie” – cel de-al doilea album solo al lui Oigăn – include piese cu numele unor materii de școală. Fiecare piesă e cântată de un prieten, de la Lucia la Adrian Despot, de la Ana Ularu la Jurjak loop-ul (Canis Loopus).
CITEȘTE ȘI. Afacere super bănoasă. Ce se întâmplă cu toate punctele de reciclare din România
IdentitAR feminin. Plasate între „eul” reflexiv şi „eul” martor/documentar, textele dramaturgice propuse de proiectul IdentitAR explorează fațete ale personalității feminine în Moldova și România. Proiectul își are rădăcinile în 2020, când curatoarea, Ada-Maria Ichim, a participat ca observator la un seminar de scriere dramatică organizat la Râbnița (de către asociația AZART din Republica Moldova), în Transnistria.
CITEȘTE ȘI. Drumul din Argeș la mare înălțime care este peste Transalpina și Transfăgărășan. E spectaculos și puțini știu asta!
Confruntarea cu realitatea unui stat-insulă, fără statut recunoscut internațional, a constituit punctul de plecare pentru căutările identitare ale grupului de dramaturgi. Extinzând cercetarea din spațiul dramaturgiei feminine din Moldova către cel, similar, din România, am descoperit texte reprezentând un compozit format din dimensiunea socio-economică, relaţia dificilă cu propria existență de gen în contextul stereotipiilor şi prejudecăţilor societăţii care se alătură complicatei reconsiderări a provocărilor generate de existenţa constant bilingvă, româno-rusă, din Republica Moldova, neobişnuită pentru publicul din România, care o tensiune existențială suplimentară, mai ales pe fundalul conflictului recent din Ucraina.
CITEȘTE ȘI. Abonează-te la canalul de WhatsApp – Ziarul din Muscel și află primul cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Ziarului din Muscel și pe pagina de Facebook, pe grupul Cititorii Ziarului din Muscel, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp.
