Câmpulung, oraș de munte: Îl urăsc toți, dar habar nu am istoria lui. Păcat că nu își cere drepturile. Este Fâșia Gaza a Argeșului, mai spun unii. Mai auzim că de peste 30 de ani fața municipiului Câmpulung Muscel a rămas aproape neschimbată. Câmpulungenii așteaptă, ca în majoritatea orașelor care își trăiesc agonia postcomunistă, să pice de undeva din cer o soluție salvatoare.
Din păcate, din 4 în 4 ani nu pică, absolut nimic. Dacă toată lumea și-ar uni forțele și nu ar mai avea aștptări doar de la conducători, totul s-ar schimba. Dacă nu am avea spirit civic, nu și am mai transforma totul în ură și în revoltă, am trăi în alt oraș, unul WOW.
Loading ...Dar oare, câți dintre noi cei care ne-am născut și am crescut în acest oraș de munte știm că de numele municipiului Câmpulung din județul Argeș se leagă o seamă de personalități. Somități care fie s-au născut aici, fie și-au desăvârșit cariera în fostul județ Muscel. O arhitectură veche de sute de ani din inima urbei dă seama de aplecarea către frumos a multor familii înstărite, unele dintre ele boierești.
CITEȘTE ȘI. Cum a ajuns Elena Lasconi să cumpere o casă la Câmpulung Muscel
Ei cum au putut face pentru oraș, pentru nemurirea Spiritului. Cum s-au putut sacrifica, cum au putut crede în viitorul acestui orășel de munte. Și iată că a rezistat multor perioade grele, din istoria lui. Cum? Cum?
Oraș de munte, Câmpulung Muscel, atestat documentar la 1300
Oraș de munte, Câmpulung Muscel, atestat documentar la 1300, este un loc ales nu doar pentru frumuseţea locurilor. Ci şi pentru mulţimea de personalităţi pe care a dat-o. Dragostea de învăţătură a fost foarte naturală la Muscel de-a lungul vremii. Poate şi pentru că aici a fost redactat la 1521 primul document in limba romănă. Cunoscuta “Scrisoare a lui Neacşu din Câmpulung către judele Braşovului, Johannes Bencker”. Prima carte în limba romănă, “Învăţături peste toate zilele alese pe scurt”. Tot aici s-a tipărit, la 1642.
CITEȘTE ȘI. Un colos în arhitectura Argeșului, are o bijuterie de casă la Câmpulung Muscel. E de revistele vintage
Musceleni prin naştere sau adopţie: Dinicu Golescu, Alexandru Davila, Petre Ţuţea, Leonard, Tudor Muşatescu, Radu Gyr. Şi nu în ultimul rând, Alexandru Cercel.
OAMENI DE SEAMĂ. Nu ştim câţi dintre muscelenii de astăzi ştiu lista completă a personalităţilor legate de oraşul lor. Dar se mândresc cu siguranţă de realizarea aici a filmului “Titanic vals”, cu Grigore Vasiliu Birlic în rolul principal. Nici atelierul cu pălării “La Măgeanu”, azi simplu magazinaş de perdele, nu este uitat, doar a apărut în piesa lui Muşatescu. Mai ştiu ei că şi nişte secvenţe din “Cireşarii” s-au filmat pe aici, dar şi unele din “Ultima noapte de dragoste. Intâia noapte de război”.
CITEȘTE ȘI. Șoseaua vedetă din Argeș, acum consolidată și refăcută va fi un important nod rutier către Vama Giurgiu
Câmpulung, oraș de munte: Urăsc orașul astă, dar habar nu am istoria lui. Păcat că nu își cere drepturile
Iată, aşadar, care sunt oamenii de seamă pe care i-a dat Muscelul şi localităţile din jur. Dinicu Golescu (1777-1830), cărturar romăn, preocupat de transformarea spiritului romănesc prin instruire şi educaţie. A militat pentru înfiinţarea mai multor şcoli în judeţ. A mai fost iniţiatorul “Societăţii literare” (1827), al cărei nobil scop era consolidarea culturii şi educaţiei. Cea mai importantă scriere a sa este “Insemnare a călătoriei mele”.
CITEȘTE ȘI. Cu ce se fălește orașul Câmpulung pentru că se transformă în Stațiune Turistică de Interes Național
A locuit şi la Câmpulung după anul 1801. Primul liceu din Câmpulung Muscel îi poartă numele. Ion Barbu (Dan Barbilian), poetul şi matematicianul ilustru născut la la Rucăr, in 1895, a studiat matematica la Bucureşti şi în stăinătate, dar a lăsat şi o operă poetică valoroasă. A murit în 1961. Tudor Muşatescu (1903-1970), scriitor de proză umoristică, s-a născut la Cămpulung.
CITEȘTE ȘI. Casă din Argeș, veche de 100 ani, e virală pe Facebook. Asta după ce a fost transformată spectaculos
A absolvit Facultatea de litere şi filozofie şi Facultatea de drept. Se dedică gazetăriei şi literaturii satirice publicănd versuri, proză şi căteva piese de teatru. Comediile sale au şi subiecte inspirate din viaţa mondenă a Cămpulungului de altădată: “Titanic vals”, “Sosesc deseară”, “…Escu”.
CITEȘTE ȘI. Cum se vede Câmpulungul din avion și dronă
Poetul George Topârceanu (1886-1937) şi-a petrecut o parte din copilărie la Nămăeşti-Muscel, unde venea şi mai tărziu să lucreze din cănd in cănd. Alexandru Davila (1862 Goleşti-1929), fiul doctorului Carol Davila, dramaturg şi om de teatru, cu alte numeroase şi variate preocupări, printre care diplomaţia, ziaristica, sportul. A fost o vreme directorul Teatrului Naţional din Bucureşti.
CITEȘTE ȘI. Un pod fenomen se construiește în Argeș. Așa ceva mai rar, mai vezi!
Marele pictor Theodor Aman (1831-1891) a văzut lumina zilei la Câmpulung. A studiat la Bucureşti, apoi la Paris. A fost profesor la Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti. Pictura sa a fost influenţată de maeştrii Renaşterii italiene, dar, revenind pe meleagurile natale, s-a inspirat din viaţa muscelenilor, lăsând mai multe pânze cu peisaje din Câmpulung şi împrejurimi.
Filozoful şi gânditorul creştin Petre Ţuţea (1901-1991) s-a născut la Boteni-Muscel, a absolvit liceul la Cluj şi tot aici a urmat cursurile Facultăţii de drept, continuănd apoi studiile la Berlin. S-a implicat în politică şi a colaborat la mai multe publicaţii şi a scris numeroase studii economice, juridice şi spirituale ortodoxe. A fost de mai multe ori arestat şi ţinut în închisorile comuniste.
CITEȘTE ȘI. Localitatea din Argeș care va avea cel mai șmecher Campus profesional, ce se învârte după soare. Investiția este imensă
Muscelenii ar trebui să treacă in monografia oraşului lor şi numele rapsodului Alexandru Cercel, pentru că le face cinste.
Poetul închisorilor s-a născut la Câmpulung
Poetul Radu Gyr s-a născut la Câmpulung în 1905. Fiu al actorului craiovean Coco Demetrescu, Radu Gyr a rămas în conştiinţa cititorilor mai ales pentru răscolitoarele poeme creştine scrise în închisorile comuniste. El este autorul textului “Sfânta Tinereţe Legionară”, un imn neoficial al Mişcării Legionare. Radu Gyr a suportat puşcăria de pe urma a trei orânduiri. După detenţia de sub regimul lui Carol al II-lea, a fost închis şi de Ion Antonescu, apoi eliberat şi trimis spre “reabilitare” în batalioanele de la Sărata.
CITEȘTE ȘI. Un oraș din Argeș este de urmărit cu mare atenție, din acest an!
În 1945, regimul comunist îl încadrează în “lotul ziariştilor” şi îl condamnă la 12 ani de detenţie politică. A murit în 1975, la Bucureşti.
Şi “Prinţul operetei” a trăit la Câmpulung
Leonard (1886-1928), supranumit şi “Prinţul operetei”, s-a născut la Galaţi, dar a trăit şi la Câmpulung, unde obişnuit să vină la părinţii săi, mai ales spre sfârşitul vieţii, şi tot aici a murit. Dotat cu deosebite calităţi vocale şi actoriceşti, a cântat în scurta-i viaţă într-un mare număr de operete, dovedind a fi un mare artist. A cântat de multe ori şi pe scena Cercului Militar din Câmpulung.
CITEȘTE ȘI. „Pădurea cu Povești Nemuritoare” din Nucșoara de la Argeș titrată în The New York Times
Artistul Ştefan Thury s-a stabilit aici din 1995. Născut la Timişoara, la 14 august 1941, balerin, actor, artist plastic, absolvent cu brio al Şcolii de balet de la Cluj, promoţia 1964, de 12 ani, Thury este adoptat de musceleni. În anul 1970 modela metalul, iar din 1980 devine artist liber profesionist, având numeroase contracte în străinătate şi numeroase expoziţii în Italia, Franţa, Germania, Olanda, Luxemburg, Belgia, Israel şi România. A jucat în multe filme: “Nea Marin miliardar”, “Actorul şi sălbaticii”, “Saltimbancii”, “Libelula”.
CITEȘTE ȘI. Locul unic din România unde trăiește o specie rară de pește. Zona este mirifică și merită vizitată
Lista continuă
Tot legate de Câmpulung sunt şi personalităţile următoare: Alexandru Donici (1912 Bucureşti – 1970 Câmpulung), pictor, pasionat şi cu aptitudini artistice din copilărie, devine mai tărziu dascăl al pictorilor amatori din Câmpulung; precum şi alţi artişti plastici contemporani: Dumitru (Puiu) Anastase, Nelu Constantin, Mircea Constantinescu, Constant Dămboianu, Ecaterina Delighioz, Dalila Ionescu – Oncica, Ligia Irimescu, Stelian Moşoiu, Gheorghe Negru, Gheorghe Paulian, Bogdan şi Cezar Petry, Victorian Stăncescu.
