Câmpulung, oraș de munte: Urăsc orașul astă, dar habar nu am istoria lui, cea care l-a poziționat în fruntea țării. Auzim asta l-a tot pasul, iar mai mult decât atât că este un oraș în covalescență.
Mai auzim că de peste 30 de ani fața municipiului Câmpulung Muscel a rămas aproape neschimbată. Câmpulungenii așteaptă, ca în majoritatea orașelor care își trăiesc agonia postcomunistă. Să pice de undeva din cer o soluție salvatoare.
Dar oare, câți dintre noi cei care ne-am născut și am crescut în acest oraș de munte știm că de numele municipiului Câmpulung Muscel din județul Argeș se leagă o seamă de personalități. Somități care fie s-au născut aici, fie și-au desăvârșit cariera în fostul județ Muscel. O arhitectură veche de sute de ani din inima urbei dă seama de aplecarea către frumos a multor familii înstărite, unele dintre ele boierești.
Câmpulung, oraș de munte: Urăsc orașul astă, dar habar nu am istoria lui, cea care l-a poziționat în fruntea țării
Istoria orașului îi reține, printre alții, pe Tudor Mușatescu, Ion Barbu, Dinicu Golescu (al cărui nume îl poartă unul dintre liceele localității), Alexandru Davila, Theodor Aman, Constantin D. Aricescu, Petre Țuțea și multe alte personalități în special din domeniul artelor.
Mulți dintre localnici, mai ales cei tineri, nu le cunosc. Am întrebat câțiva liceeni despre toate aceste nume și faptele lor. Au ridicat din umeri. Nu trebuie să fie materie înscrisă în programa școlară popularizarea istoriei orașului de către profesori. Însă în situația în care nici unii dintre ei nu au habar de istoria orașului lor, nu ne mai miră nimic.
Oraș de munte, Câmpulung Muscel, atestat documentar la 1300
Oraș de munte, Câmpulung Muscel, atestat documentar la 1300, este un loc ales nu doar pentru frumuseţea locurilor. Ci şi pentru mulţimea de personalităţi pe care a dat-o. Dragostea de învăţătură a fost foarte naturală la Muscel de-a lungul vremii. Poate şi pentru că aici a fost redactat la 1521 primul document in limba romănă. Cunoscuta “Scrisoare a lui Neacşu din Cămpulung către judele Braşovului, Johannes Bencker”. Prima carte în limba romănă, “Învăţături peste toate zilele alese pe scurt”. Tot aici s-a tipărit, la 1642.
Musceleni prin naştere sau adopţie: Dinicu Golescu, Alexandru Davila, Petre Ţuţea, Leonard, Tudor Muşatescu, Radu Gyr. Şi nu în ultimul rând, Alexandru Cercel.
OAMENI DE SEAMĂ. Nu ştim câţi dintre muscelenii de astăzi ştiu lista completă a personalităţilor legate de oraşul lor. Dar se mândresc cu siguranţă de realizarea aici a filmului “Titanic vals”, cu Grigore Vasiliu Birlic în rolul principal. Nici atelierul cu pălării “La Măgeanu”, azi simplu magazinaş de perdele, nu este uitat, doar a apărut în piesa lui Muşatescu. Mai ştiu ei că şi nişte secvenţe din “Cireşarii” s-au filmat pe aici, dar şi unele din “Ultima noapte de dragoste. Intâia noapte de război”.
Iată, aşadar, care sunt oamenii de seamă pe care i-a dat Muscelul şi localităţile din jur. Dinicu Golescu (1777-1830), cărturar romăn, preocupat de transformarea spiritului romănesc prin instruire şi educaţie. A militat pentru înfiinţarea mai multor şcoli în judeţ. A mai fost iniţiatorul “Societăţii literare” (1827), al cărei nobil scop era consolidarea culturii şi educaţiei. Cea mai importantă scriere a sa este “Insemnare a călătoriei mele”.
A locuit şi la Câmpulung după anul 1801. Primul liceu din Câmpulung Muscel îi poartă numele. Ion Barbu (Dan Barbilian), poetul şi matematicianul ilustru născut la la Rucăr, in 1895, a studiat matematica la Bucureşti şi în stăinătate, dar a lăsat şi o operă poetică valoroasă. A murit în 1961. Tudor Muşatescu (1903-1970), scriitor de proză umoristică, s-a născut la Cămpulung. A absolvit Facultatea de litere şi filozofie şi Facultatea de drept. Se dedică gazetăriei şi literaturii satirice publicănd versuri, proză şi căteva piese de teatru. Comediile sale au şi subiecte inspirate din viaţa mondenă a Cămpulungului de altădată: “Titanic vals”, “Sosesc deseară”, “…Escu”.
Poetul George Topărceanu (1886-1937) şi-a petrecut o parte din copilărie la Nămăeşti-Muscel, unde venea şi mai tărziu să lucreze din cănd in cănd. Alexandru Davila (1862 Goleşti-1929), fiul doctorului Carol Davila, dramaturg şi om de teatru, cu alte numeroase şi variate preocupări, printre care diplomaţia, ziaristica, sportul. A fost o vreme directorul Teatrului Naţional din Bucureşti.
Marele pictor Theodor Aman (1831-1891) a văzut lumina zilei la Câmpulung. A studiat la Bucureşti, apoi la Paris. A fost profesor la Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti. Pictura sa a fost influenţată de maeştrii Renaşterii italiene, dar, revenind pe meleagurile natale, s-a inspirat din viaţa muscelenilor, lăsând mai multe pânze cu peisaje din Câmpulung şi împrejurimi.
Filozoful şi gânditorul creştin Petre Ţuţea (1901-1991) s-a născut la Boteni-Muscel, a absolvit liceul la Cluj şi tot aici a urmat cursurile Facultăţii de drept, continuănd apoi studiile la Berlin. S-a implicat în politică şi a colaborat la mai multe publicaţii şi a scris numeroase studii economice, juridice şi spirituale ortodoxe. A fost de mai multe ori arestat şi ţinut în închisorile comuniste.
Muscelenii ar trebui să treacă in monografia oraşului lor şi numele rapsodului Alexandru Cercel, pentru că le face cinste.
Poetul închisorilor
Poetul Radu Gyr s-a născut la Câmpulung în 1905. Fiu al actorului craiovean Coco Demetrescu, Radu Gyr a rămas în conştiinţa cititorilor mai ales pentru răscolitoarele poeme creştine scrise în închisorile comuniste. El este autorul textului “Sfânta Tinereţe Legionară”, un imn neoficial al Mişcării Legionare. Radu Gyr a suportat puşcăria de pe urma a trei orânduiri. După detenţia de sub regimul lui Carol al II-lea, a fost închis şi de Ion Antonescu, apoi eliberat şi trimis spre “reabilitare” în batalioanele de la Sărata.
În 1945, regimul comunist îl încadrează în “lotul ziariştilor” şi îl condamnă la 12 ani de detenţie politică. A murit în 1975, la Bucureşti.
Şi “Prinţul operetei” a trăit la Câmpulung
Leonard (1886-1928), supranumit şi “Prinţul operetei”, s-a născut la Galaţi, dar a trăit şi la Cămpulung, unde obişnuit să vină la părinţii săi, mai ales spre sfărşitul vieţii, şi tot aici a murit. Dotat cu deosebite calităţi vocale şi actoriceşti, a cântat în scurta-i viaţă într-un mare număr de operete, dovedind a fi un mare artist. A cântat de multe ori şi pe scena Cercului Militar din Câmpulung. Artistul Ştefan Thury s-a stabilit aici din 1995. Născut la Timişoara, la 14 august 1941, balerin, actor, artist plastic, absolvent cu brio al Şcolii de balet de la Cluj, promoţia 1964, de 12 ani, Thury este adoptat de musceleni. În anul 1970 modela metalul, iar din 1980 devine artist liber profesionist, având numeroase contracte în străinătate şi numeroase expoziţii în Italia, Franţa, Germania, Olanda, Luxemburg, Belgia, Israel şi România. A jucat în multe filme: “Nea Marin miliardar”, “Actorul şi sălbaticii”, “Saltimbancii”, “Libelula”.
Lista continuă
Tot legate de Cămpulung sunt şi personalităţile următoare: Alexandru Donici (1912 Bucureşti – 1970 Cămpulung), pictor, pasionat şi cu aptitudini artistice din copilărie, devine mai tărziu dascăl al pictorilor amatori din Cămpulung; precum şi alţi artişti plastici contemporani: Dumitru (Puiu) Anastase, Nelu Constantin, Mircea Constantinescu, Constant Dămboianu, Ecaterina Delighioz, Dalila Ionescu – Oncica, Ligia Irimescu, Stelian Moşoiu, Gheorghe Negru, Gheorghe Paulian, Bogdan şi Cezar Petry, Victorian Stăncescu.
