Lucrările tehnice ale studiului de fezabilitate pentru Autostrada Pitești-Sibiu au început în vara anului 2015. La solicitarea C.N.A.D.N.R, Consiliul Județean Argeş l-a desemnat pe vicepreşedintele Dorin Mărăşoiu ca reprezentant al judeţului în relaţia cu C.N.A.D.N.R, în vederea asigurării bunului mers al lucrărilor, împreună cu reprezentanţii judeţelor Sibiu şi Vîlcea. La începutul acestui an s-a făcut anunțul public că realizarea Studiului de Fezabilitate (SF) pentru autostrada A1 Sibiu – Pitesti, documentul esențial pentru realizarea unuia dintre cele mai importante proiecte de infrastructură pentru România, decurge cu mari probleme și cu întărzieri și depășiri de termene. Lucrările făcute până acum sunt de o calitate slabă și riscă să afecteze derularea proiectului. Cătălin Bulf, președintele Mișcării Populare Argeș a făcut public faptul că un raport independent desființează ce s-a făcut până acum în cadrul contractului, in timp ce asocierea care revizuiește SF-ul a propus Companiei de Autostrăzi un nou program de lucrări prin care studiile pentru cele mai ușoare două loturi din proiect vor fi gata abia în septembrie 2016, deși ele trebuiau finalizate încă din decembrie 2015. Asocierea Spea Ingineria Europea (Italia) – Tecnic Consulting Engineering (Romania), care revizuiește SF-ul pe 29 de milioane de lei, trebuia să finalizeze până în luna decembrie 2015, SF-ul pentru doua din cele cinci secțiuni ale autostrăzii. Este vorba de secțiunea Sibiu – Boița (11 km) și Pitești – Curtea de Argeș (30 km), însă acest lucru nu s-a întâmplat, deși vorbim de cele mai ușoare secțiuni din cadrul contractului.
,, În evoluția inteligenței umane încă nu s-a ajuns ca un om deștept să convingă un om că este prost, deci avem lipsuri… Și, ca să exemplificăm cum se traduce acest lucru în politică, dezbat subiectul Autostrada Pitești-Sibiu, unde avem un studiu de fezabilitate, făcut pe un caiet de sarcini urmărit de intelectualul nostru Dorin Mărășoiu, omul din pădure venit în fruntea CJ Argeș. Am avut o dezbatere publică, au fost făcute cinci trasee, s-a ales la dezbaterea publică un traseu, după care s-a comunicat altul, iar din raportul firmei JASPERS rezultă faptul că s-au cheltuit 2 milioane de euro în zadar, fiind un succes pentru Dorin Mărășoiu, coordonatorul acestui proiect. Problema este, că prostia pornește de la vârf, iar domnului Dorin Mărășoiu trebuia să i se pună la dispoziție, un DEX al termenilor din construcții de drumuri. Se vede că nu l-a avut. Revenind la date tehnice vă fac cunoscute următoarele aspecte: calitatea îndoielnică a studiilor deja făcute și întârzierile deja acumulate reprezintă un mare risc pentru construirea autostrăzii și ar putea duce în viitor la probleme și complicații în procesul de execuție. Consultantul european independent desființează ce s-a făcut până acum în cadrul contractului de revizuire a SF-ului pe Sibiu-Pitești. Calitatea slabă a lucrărilor făcute până acum, mai ales pe subiectul celor cinci variante de traseu propuse de către Asocierea Spea-Tecnic, este evidențiată într-un raport JASPERS. Avizul JASPERS este esențial pentru orice proiect european, iar în lipsa lui finanțarea de la Comisia Europeană din fonduri europene nerambursabile nu este posibilă”, a declarat Cătălin Bulf.
Iată câteva din deficiențele constatate de JASPERS în raportul realizat pe 23 decembrie:
> “Conținutul documentelor analizate nu este potrivit în acest stadiu pentru a sprijini o cerere de finanțare [n.r. europeană] de succes pentru proiect”.
> “Rapoartele nu prezintă contextul strategic [n.r. relația cu MasterPlanul de Transport și Programul Operațional Infrastructura Mare] în mod suficient”.
> “Lipsesc informațiile privind stadiul actual al infrastructurii rutiere relevante din zona de studiu”.
> “[…] e aplicat uneori un amestec de criterii cantitative și calitative, uneori redundante sau irelevante”.
> “Astfel cum este prevăzut în contractul de proiectare existent, studiul de fezabilitate ar fi trebuit să fie finalizat până acum pentru cele două loturi [n.r. de la capete] care urmează să fie puse în aplicare în prima fază. Documentele analizate nu oferă o analiză suficient de detaliată și, prin urmare, nu ar putea beneficia de sprijin pentru o cerere de finanțare”.
> “Raportul din Etapa 1 cu amestecul sau de criterii cantitative și calitative cu mai multe informații dublate și fără o metodologie clară descrisă nu atinge scopul necesar și obiectiv și, prin urmare, ar trebui să fie refăcut”.
> “Descrierile variantelor de traseu constau în combinații de descrieri narative incomplete și tabele care stabilesc avantajele și dezavantajele, fără nici o identificare a criteriilor pe baza cărora aceste elemente sunt identificate ca atare. Mai mult decât atât, prezentarea avantajelor și dezavantajelor pare a fi părtinitoare față de Varianta 1, în timp ce toate celelalte variante au doar dezavantajele lor prezentate cu aproape fără nici un avantaj”.
> “Informațiile nu sunt consecvente în raport. […] Recomandările JASPERS cu privire la vulnerabilitatea la schimbările climatice și de evaluare a riscurilor nu au fost considerate în procesul de analiză a opțiunilor”.
