Ce obiective-unicat în România are Câmpulung Muscel. Prima capitală a Țării Românești care se dorește a fi asaltată de turiști. Din anul 1330, dupa victoria de la Posada împotriva regelui Ungariei Carol Robert, la Câmpulung Muscel și-a stabilit reşedinţa de scaun Basarab I. A fost primul domnitor al statului independent Ţara Românească.
CITEȘTE ȘI. Industria din Câmpulung Muscel, doar rămășițe! Ce se construiește pe fostul combinat de fire și fibre sintetice
Câmpulungul a devenit, astfel, pentru aproape patru decenii, centrul politic şi administrativ al statului. În 1369, domnitorul Vladislav I Vlaicu, urmaşul la tron al lui Nicolae Alexandru, fiul marelui Basarab, muta capitala ţării la Curtea de Argeş. Câmpulung Muscel găzduieşte numeroase obiective turistice de o mare importanţă istorică. Încă nu a devenit Stațiune Turistică de Interes Național.
Ansambul ridicat de către călugării franciscani veniţi din Transilvania, care s-au aşezat în oraş
La câteva sute de metri de primărie, în oraşul Câmpulung Muscel, poate fi vizitat un complex feudal unic. Acesta datează din secolul al XIV-lea. Este vorba de ansamblul Bărăţia.
CITEȘTE ȘI. Avem dovezi! Câmpulung Muscel, prima aşezare urbană din România!
Ansamblul monumental religios Bărăţia (sec. XIV), monument istoric de arhitectură de interes naţional, este compus din trei obiective distincte: Biserica “Sfântul Iacob”, Turnul Bărăţiei şi Casa parohială.
Ansambul a fost ridicat de către călugării franciscani veniţi din Transilvania, care s-au aşezat în oraş. Biserica “Sfântul Iacob” este cea mai veche clădire din acest ansamblu. Aceasta fiind interesantă prin prezenţa cunoscutei lespezi a Comitelui Laurenţiu de Longo Campo, datată în anul 1300, aflată în interior, sub altar.
Lespedea funerară constituie cel mai vechi document epigrafic medieval din Ţara Românească. Dar şi, în acelaşi timp, prima menţiune scrisă a oraşului Câmpulung.
Tot aproape de centrul orașului se găsește mănăstirea Negru Vodă, ce găzduieşte cea mai veche lespede funerară a unui domnitor român.
Ce obiective-unicat în România are Câmpulung Muscel. Prima capitală a Țării Românești care se dorește a fi asaltată de turiști
În forma sa iniţială, lăcaşul de cult a fost ctitorit la începutul secolului al XIII-lea. În anul 1628, mănăstirea s-a surpat din cauza unui cutremur. Matei Basarab, al doilea ctitor al mănăstirii, a refăcut din temelii lăcaşul distrus în urma devastatorului cutremur din 1628, transformând biserica de mir în mănăstire de călugări.
În biserică se află certificatul de naştere al Ţării Româneşti. „La intrarea în biserică, pe peretele vestic, se poate vedea o inscripţie în slavonă, certificatul de naştere al Ţării Româneşti, anunţând că edificiul a fost zidit «întru început de Radu Negru, la 1215, de Basarab I cel Mare, fiul lui Negru Vodă, şi terminată de Nicolae Alexandru Basarab», înmormântat aici. În partea de sud a pronaosului, poate fi văzută cea mai veche lespede a unui domnitor din Ţara Românească, ce acoperă mormântul lui Nicolae Alexandru. Inscripţia anunţă data morţii -16 noiembrie 1364”, spune Cristian Cocea, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Argeş.
Nicolae Alexandru, fiul lui Basarab I, a condus Ţara Românească între 1352 şi 1364. Conform unor cronici turceşti, Nicolae Alexandru a fost primul domnitor român care a participat la luptele antiotomane.
Singurul oraş din țara noastră cu zeci de cruci din piatră pe străzi
Oraşul Câmpulung Muscel este un caz unicat în România. Pe străzile acestui oraş, de mai bine de patru secole, 37 de cruci votive impresionante, cioplite în piatră de Albeşti, ridicate în răscruci, mărturisesc şi astăzi despre om, drum şi credinţă.
Cele 37 de monumente fac din fosta capitală a Tării Româneşti, un caz singular în România. Realizate din calcar numulitic de Albeşti, folosit încă din antichitate de către meşterii pietrari, crucile votive au fost ridicate între 1576 şi 1868 în vechile cartiere ale oraşului, la răscrucea unor drumuri importante.
Punct de vamă între Ţara Românească şi Transilvania, Câmpulungul a fost mult timp pe unul din principalele drumuri comerciale ce legau Europa de Grecia şi Imperiul Otoman. Zeci de străduţe porneau din acest drum spre localităţile vecine orăşului. În aceste răscruci de drumuri au început să fie înălţate, prin 1576, cruci mari de piatră, pentru ca trecătorii să nu se abată de la drumul cel bun.
Și tot în Câmpulung Muscel, chiar la intrarea în oraș, se află un alt obiectiv foarte interesant. Este vorba de Muzeul Automobilului Românesc, inaugurat pe 19 iulie 2014, unde pot fi văzute în total peste 60 de exponate, dintre care 15 sunt ARO IMS și ARO. Cel mai deosebit model este un unicat: ARO 16, fabricat într-un singur exemplar.
CITEȘTE ȘI. Celebrul lac din parcul Kretzulescu al Câmpulungului se transformă într-o insulă verde-albastră
După ce Câmpulung Muscel va fi atestat ca stațiune turistică de interes național, autoritățile locale vor începe demersurile pentru ca orașul să fie atestat și ca stațiune turistică balneoclimaterică. Aici se află ansamblul băilor Kretzulescu, un monument istoric din Câmpulung ce pe vremuri atrăgea mii de turiști din toată Europa.
Ansamblul este în paragină de câteva decenii. Cele două clădiri monumentale au fost construite între 1897 și 1905 în urma descoperirii unor izvoare slab mineralizate în parcul omonim, aflat pe atunci în nordul orașului. Numele ansamblului provine de la Nicolae Kretzulescu, fost prim-ministru al României, la inițiativa căruia a fost construit.
Județul Argeș are deja două stațiuni turistice, una de interes local, Albeştii de Muscel (Bughea de Sus), iar alta de interes naţional, Dâmbovicioara.
CITEȘTE ȘI. Abonează-te la canalul de WhatsApp – Ziarul din Muscel și află primul cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Ziarului din Muscel și pe pagina de Facebook, pe Youtube pe grupul Cititorii Ziarului din Muscel, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp.
