Chiar dacă învățăm ce sunt omofonele încă din școala generală, odată cu trecerea timpului avem nevoie să ne amintim ce înseamnă acest termen și de unde provine el.
Omofonele sunt cuvinte care se pronunță identic, dar se scriu diferit.
Cuvântul omofon provine din grecească și este format din elementele ὁμο- (h)omo- „același” și φωνή phone „sunet”, „voce”. Tot omofone se mai și alte elemente de limbă care se pronunță identic: sunete, secvențe de sunete, silabe, grupuri de cuvinte. Omofonele nu sunt întâlnite doar în limba română, ci în majoritatea limbilor lumii. Omofonele sunt adesea folosite pentru a crea jocuri de cuvinte (ca în cuvintele încrucișate) sau pentru a sugera mai multe sensuri.
A doua utilizare este comună în poezie și literatură. Un exemplu în acest sens este văzut în piesa radiofonică a lui Dylan Thomas Under Milk Wood: „The shops in mourning” unde doliu poate fi auzit ca doliu sau dimineață.
Diferința dintre omofone și omonime
Noțiunea de omofone se folosește mai ales atunci când elementele de limbă vizate se scriu diferit.
Dacă și scrierea este identică, atunci aceste cuvinte se numesc omonime. Așadar, se impune condiția suplimentară ca omofonele să se scrie diferit. Cuvintele care nu sunt omofone, dar care au pronunții destul de asemănătoare încât să poată fi confundate, precum compliment și complement, se numesc paronime.
Citeşte întreaga ştire: Ce sunt omofonele. Exemple de omofone
