CORNELIA BALOȘ. Frica, o epidemie globală…. Frica, această emoție ancestrală, își găsește rădăcinile în substratul psihic uman, configurându-se ca un mecanism evolutiv de adaptare la amenințări potențiale. Ea transcende sfera simplului sentiment, imprimându-se în straturile profunde ale psihicului uman. Manifestându-se prin anxietate, neliniște și o subtilă anticipare a evenimentelor aversive.
Sub imperiul persistent al fricii, organismul uman devine un teren fertil pentru manifestări nocive asupra stării de sănătate. Creând o veritabilă corelație între echilibrul psihic și bunăstarea fizică.
La nivel fiziologic, stresul indus de frică cronica devine o sursă inepuizabilă de perturbări. Sistemul endocrin devine complice. Secreția excesivă de hormoni de stres generând o presiune continuă asupra sistemului cardiovascular. Această tensiune perpetuă poate conduce la hipertensiune arterială, cu implicații serioase asupra inimii și vaselor de sânge.
CORNELIA BALOȘ. Frica, o epidemie globală….
Sistemul imunitar, de asemenea, suferă sub jugul fricii constante. Suprimarea funcțiilor imunitare poate deveni un efect colateral, predispozând organismul la infecții recurente și întârziind procesul de vindecare. Într-un mod paradoxal, frica, menită să protejeze, devine un factor de vulnerabilitate a organismului, expunându-l la riscuri crescute.
Pe de altă parte, influența fricii se răsfrânge și asupra sistemului nervos central, contribuind la apariția tulburărilor cognitive.
Frica se manifestă prin anxietate, neliniște și o subtilă anticipare a evenimentelor aversive
Cogniția poate fi afectată în mod semnificativ, cu manifestări precum dificultăți de concentrare, insomnie și o generalizată pierdere a calității somnului. Aceste aspecte contribuie la instalarea unui cerc vicios, unde frica alimentează starea de neliniște și, reciproc, afectează funcționarea mentală.
Asupra planului psihic, frica cronică poate declanșa sau exacerba afecțiuni mentale precum anxietatea și depresia. Amplificarea stresului psihic poate afecta negativ capacitatea de adaptare și poate degrada calitatea vieții într-un mod subtil, dar persistent.
Influența fricii se răsfrânge și asupra sistemului nervos central
Trăirea într-o perpetuă stare de frică nu doar afectează starea emoțională, ci se extinde într-un mod insidios asupra sănătății generale a oamenilor, dar și asupra întregii societăți.
Astfel, manipularea maselor prin intermediul fricii devine un teren intricat al psihologiei sociale și politice. Prin strategii sofisticate de exacerbare a temerilor colective, lideri autoritari sau entități media pot modela percepțiile colective și obține control asupra masei. Prin intermediul acestei ingenioase ingenerii sociale, indivizii devin prezenți într-o fază de vulnerabilitate, susceptibili să adopte decizii sau ideologii impuse, sub impulsul nevoii aparente de securitate.
“Bucurați-vă și nu vă temeți”
În rezumat, frica transcende sfera simplului sentiment, devenind o cale de explorare a complexității umane. Înțelegerea și gestionarea acestei emoții sunt cruciale pentru echilibrul mental, iar conștientizarea utilizării sale în manipularea maselor este imperativă pentru o societate sănătoasă și echilibrată.
În fața complexității și provocărilor insesizabile ale fricii, ne amintim cuvintele înțelepte ale Mântuitorului: “Bucurați-vă și nu vă temeți”. În adâncurile acestor cuvinte se ascunde o chemare la bucurie, o lumină care îndeamnă la încredere și curaj în fața umbrelor fricii. Să găsim în această învățătură o forță călăuzitoare, construind astfel o punte între vulnerabilitatea umană și forța interioară ce poate învinge chiar și cea mai persistentă umbră a fricii.
