Din 2019, vom plăti mai mult la gunoi! Tariful a crescut cu 50 de bani. Aşadar, de la anul, vom plăti la primăria Câmpulung o taxă majorată de la 7,50 la 8 lei.
Primarul Liviu Țâroiu şi Financiar Urban au bătut palma pentru 8 lei, cu speranţa întemeiată pe nişte socoteli făcute în comun, având la bază media lunară de tone de gunoi colectat din Câmpulung, că suma strânsă de la populaţie va acoperi costurile serviciului prestat. În caz contrar, consideră conducătorul Câmpulungului, diferenţa ar trebui achitată din bugetul municipiului. Adică tot din buzunarul cetăţeanului.
Gabriel Moiceanu, directorul executiv al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Servsal Argeş, care gestionează problematica gunoiului în judeţ, a fost invitatul lui Liviu Ţâroiu, la o discuţie cu aleşii municipali, purtată imediat cum s-a încheiat şedinţa de îndată a Consiliului.
Prima chestiune de reţinut: contractele se vor încheia între Financiar Urban şi primărie, care plăteşte la tonă colectată, nu la persoană, cum a fost în 2017 şi 2018, şi între Financiar Urban şi persoană juridică sau instituţie, pe cantităţile ridicate de la acestea. Aşadar, modificarea de esenţă priveşte schimbarea sistemului de plată de la persoană la tonă.
,,Cantităţile de deşeuri produse la nivel de comunitate ne vor influenţa costul serviciului în perioada următoare. Avem foarte multe cantităţi de deşeu biodegradabil şi deşeu de construcţii, cel puţin, la nivel de oraşe, amestecate cu deşeurile municipale. Pe viitor, aceste deşeuri ne vor influenţa factura plătită operatorului de salubritate. Aceste modificări vin printr-o ordonanţă de urgenţă, aflată în dezbatere la Parlament, dar care produce efecte. Se aplică două principii. „Plăteşti cât arunci” este principiul pentru care am aprobat, din vară, la Asociaţie, tarife pentru fiecare flux de deşeuri. Avem tarif pentru deşeuri reziduale, tarif pentru deşeuri biodegradabile, tarif pentru deşeuri din construcţii şi partea de deşeuri reciclabile, care, în mod normal, ar trebui să fie acoperite, cel puţin pentru ambalaje, de către producătorii de ambalaje, care le pun pe piaţă. Ce ne obligă această ordonanţă? Să implementăm o politică tarifară pe tonă, să modificăm regulamentul serviciului şi să adăugăm nişte indicatori noi. Modificăm, evident, la nivel de regiune, contractele. Nu e cazul la dumneavoastră. Dumneavoastră modificaţi în actul adiţional, în mod special, plata pe tonă şi nu plata pe persoană, cum a fost până acum”, a precizat Gabriel Moiceanu.
„Noi vom plăti celui care colectează un tarif pe tonă, pe cele trei categorii de gunoi, pe care vom încerca să-l selectăm, indiferent câte tone avem. Noi, ca primărie şi Consiliu Local, trebuie să ne asigurăm că din ce luăm de la populaţie avem sursa să plătim celui care colectează gunoiul la nivelul la care îl colectează. Dacă nu – e opinia mea -, diferenţa faţă de taxa pe care o luăm de la cetăţean o punem din bugetul local. Noi ne-am propus o cantitate de biodegradabil, o cantitate de deşeuri rezultate din construcţii, care, în acest moment, sunt amestecate. În prezent, menajerul, deşeul municipal sau rezidual, este predat la comun cu cel din construcţii şi cu biodegradabilul. Noi ne propunem nişte cantităţi. Din media anului 2018, rezultă o cantitate de gunoi lunară colectată de 550 de tone”, a continuat primarul Liviu Ţâroiu.
În concluzie, ceea ce se va întâmpla de la 1 ianuarie 2019 are legătură cu acoperirea bugetului pentru fiecare tonă colectată. „Important este să avem cât mai puţine tone de rezidual sau cel puţin sub 50%, să avem biodegradabilul colectat separat, căci el va rămâne aici, staţia de compost este autorizată şi toate deşeurile biodegradabile de aici ne pot ajuta la îndeplinirea ţintei. El se transformă în compost, pe care îl cumpărăm la o sumă modică, la nivel de UAT. (…) Din costurile pe care le plăteşte cetăţeanul, undeva la 45% înseamnă colectare şi transport. Diferenţa înseamnă TVA, sortare, tratare, transport, depozitare la rampă şi celelalte operaţiuni care se fac.
Putem să rămânem la un cost suportabil. Costul nu va scădea nici de la anul, nici în viitor, dar putem să menţinem un echilibru al costului la nivel de suportabilitate. De la anul, ne vine economia circulară la 80 de lei, faţă de 30 lei, în prezent. Dezvoltăm o infrastructură la Albota: anul acesta, am făcut proiectul pentru o hală de tratare mecanică, astfel încât toată cantitatea de deşeuri din judeţul Argeş să fie trecută prin sortare mecanică şi să completăm cu tratare mecanico-biologică. Asta ca să ajungem să depozităm maximum 15-20% şi, atunci, penalitatea către Fondul de Mediu va fi una mică, fără să ne influenţeze atât de mult”, a încheiat directorul A.D.I. Servsal.
