Faţa omului este ca o placă de gramofon. Tot ceea ce el gândeşte, se înregistrează imediat pe figura sa. Gândurile viciose ale mâniei, geloziei, urii, desfrâului, răzbunării, etc., lasă adevarate răni şi cicatrice pe feţele celor care le emit. Din natura acestor semne, cei care ştiu să le citească pot cunoaşte stările de spirit ale celorlalţi. Ei pot diagnostica uşor boala din minţile oamenilor. Cel care crede că îşi poate ascunde gândurile este doar un sărman naiv. El seamănă cu struţul care, atunci când este vânat, îşi ascunde capul în nisip, imaginându-şi că nimeni nu îl mai poate vedea. Faţa este arătătorul şi tiparul minţii. Fiecare gând taie o brazdă pe faţă; gândurile divine o luminează, în timp ce …cele malefice o întunecă. Gândurile divine emise constant conduc la mărirea aurei. Gândurile rele emise constant adâncesc impresiile negative, la fel cum o piatra ce izbeşte în zid va adânci mereu gaura din el. Expresia feţei trădeaza cu uşurinţă starea interioară a minţii, sau conţinutul acesteia. Gânduri, sentimente, stări şi emoţii, toate produc impresii puternice asupra feţei, reflectându-se pe ea la fel ca reclamele afişate pe ziduri.
Gândurile negative ne otrăvesc viaţa, minut de minut
Gândurile de îngrijorare sau de frică sunt forţe de temut care există în lăuntrul fiinţei noastre. Ele otrăvesc înseşi sursele vieţii şi distrug armonia, eficienţa pe termen lung, vitalitatea şi vigoarea. În timp ce gândurile opuse de bucurie, buna dispoziţie şi curaj – vindecă, mângâie, alină iritarea şi sporesc enorm eficienţa fiinţei prin multiplicarea puterilor mentale. (sursa – carte Puterea Gândului – S.Sivananda)