Evoluţia modului în care oamenii învaţă, lucrează sau comunică, precum şi instrumentele şi serviciile UE trebuie să ţină cont de evoluţiile rapide ale societăţii, tocmai pentru a răspunde exigenţelor actuale sau viitoare şi a fi conectate la progresul rapid al tehnologiilor emergente, a susţinut eurodeputatul Gabriela Zoană la Strasburg, în plenul Parlamentului European, în cadrul dezbaterii privind revizuirea şi îmbunătăţirea actualului EUROPASS.
Eurodeputatul român consideră că, în contextul în care societatea evoluează atât de rapid, este necesară actualizarea cadrului EUROPASS pentru a exista o corelare mai bună cu nevoile pieţei. EUROPASS este un instrument folosit iniţial mai mult de tineri, în timp aria de folosire a fost extinsă la toate categoriile de vârstă, cunoscut fiind ca formatul standard acceptat la nivel european de CV.
“EUROPASS trebuie să răspundă la nevoile persoanelor aflate în căutare unui loc de muncă, ale furnizorilor de educaţie şi formare, ale recrutorilor şi angajatorilor, dar şi nevoilor pieţei. Va fi benefic pentru Europa să existe o platformă la nivel european care să ofere servicii integrate, acoperind întreaga gamă a serviciilor europene referitoare la oportunităţi de învăţare, orientare profesională şi transparenţa calificărilor, precum şi extinderea utilizării unui Cadru de clasificare europeană a abilităţilor, competenţelor, calificărilor şi ocupaţiilor drept limbaj şi instrument operaţional comun pentru educaţie/formare şi muncă”, a afirmat Gabriela Zoană.
În opinia sa, competenţele dobândite la nivel naţional pot fi folosite oriunde în Europa cu ajutorul EUROPASS. “Digitalizarea şi utilizarea puternică a mediului online reprezintă cerinţele minime pe care trebuie să le îndeplinească în prezent instrumentele dedicate abilităţilor şi calificărilor. Cu toate acestea, trebuie acordată o şansă şi persoanelor care excelează într-un anumit domeniu, pot demonstra acest lucru, dar nu deţin o diplomă de calificare – marile companii din domeniul IT de exemplu au înţeles acest lucru. Este momentul să adaptăm şi standardele şi formatele europene la realităţile de pe piaţa muncii din cadrul UE”, a declarat Gabriela Zoană.
Mobilitatea forţei de muncă pe teritoriul Uniunii Europene a dus inevitabil la dificultăţi de echivalare a competenţelor obţinute în altă ţară decât cea în care candidatul aplică pentru un loc de muncă şi de înţelegere de către angajatori a calificărilor prezentate de către candidaţi. Primul pas în rezolvarea acestor situaţii l-a constituit EUROPASS, un format standardizat care cuprinde liniile directoare de prezentare a calificărilor şi competenţelor de către orice cetăţean european.
Apărut iniţial în anul 1998, EUROPASS a fost revizuit ulterior în 2008 şi în 2012; în anul 2018, formatul EUROPASS a ajuns să conţină 5 documente, primele 2 gratuite, ultimele 3 emise de autorităţile în domeniul educaţiei şi formării: Curriculum Vitae – orice cetăţean european îşi poate crea propriul CV online, gratuit, simplu şi rapid; paşaportul lingvistic – un instrument de autoevaluare a competenţelor lingvistice, document de asemenea gratuit; mobilitate EUROPASS – document care înregistrează competenţele şi calificările obţinute în orice ţară europeană; suplimentul la certificatul profesional – descrie cunoştinţele şi competenţele dobândite de titularii certificatelor de studii şi formare; suplimentul la diplomă – descrie cunoştinţele şi competenţele dobândite de titularii diplomelor de studii superioare.
Cu toate acestea, se simte nevoia unei adaptări la noile realităţi ale pieţei de muncă, formatul EUROPASS rămânând acelaşi o bună perioadă de timp. Piaţa de muncă a evoluat şi odată cu ea s-au schimbat anumite preconcepţii şi mentalităţi. Atât marii angajatori, dar şi companiile mai mici au înţeles că o persoană care deţine o experienţă într-un anumit domeniu, dar care nu a obţinut o diplomă sau un certificat care să ateste acest lucru poate fi la fel de eficientă precum o persoană care a studiat domeniul respectiv şi deţine un astfel de document. De la muncitorii din construcţii sau din industria textilă şi până la programatorii care stăpânesc limbaje fără să fi urmat o anumită formă de şcolarizare, absenţa diplomei nu înseamnă mai puţină eficienţă la locul de muncă sau mai puţină pasiune pentru meseria respectivă.
