GALERIE FOTO: Împerecherea rudarilor de Pantelimon transformată într-o paradă de talente!

În fiecare an, de ziua Sfântului Mare Mucenic şi Tămăduitor Pante­li­mon, romii din Muscel dar şi din toate colţurile ţării se întâlnesc la târgul cunoscut de sute de ani sub numele de Îm­perecherea rudarilor. Dacă la începuturile sale a­ceas­tă sărbătoare se derula după anu­mite ritualuri şi îşi avea legile ei nescrise, respectate cu sfinţenie de romi, de cîţiva ani tot farmecul ei a dispărut, lăsând în loc un eve­niment plin de paradă atât pentru o vestimentaţie care mai de care mai colorată şi mulată asezonată cu ochelari de soare şi păr plin cu gel, cât şi pentru obiectele de aur cât mai voluminoase, dar şi autoturismele luxoase din parcare aduse din străinătate. Minunatele manele au luat locul ritmurilor tradiţionale ţigăneşti iar parcurile pentru distracţie s-au transformat în jocuri pline de adrenalină. Romii îşi pot dovedi muşchi, se pot da în tumbe, în maşini, pot consuma mici şi bere la discreţie, se pot poza, pot da cu pumnul pentru a atrage atenţia, pot câştiga diverse obiecte, dar pot face şi unele cumpărături pentru acasă, deoarece tarabele cu produse sunt la toate colţurile. Organizatorii au amplasat pe terenul de la Landmark unde a avut loc târgul şi anul trecut toalete publice, dar puţini sunt cei care le utilizează, majoritatea alegând să îşi facă necesităţile pe lângă ele. Dacă unii romi au venit la târg cu mulţi cai putere, alţii în schimb au venit aduşi de căruţele cu cai având un loc special unde să adăpostească lighioanele şi să le adape pe tot parcursul distracţiei.

Iată ce a reprezentat împerecherea, cândva pentru rudari!

Potrivit tradiţiei, „Împerecherea rudarilor“ era considerată pe vre­muri o ceremonie matrimonială e­xistentă exclusiv în satele şi că­tunurile ţiganilor rudari din zonele de nord şi sud ale Carpaţilor Me­ridionali (judeţele Argeş, Dîmbo­viţa, Vîlcea, Braşov, Sibiu). Era un ritual complex, ce avea loc în cen­trul vechi al Cîmpulungului, alcă­tuit dintr-o succesiune de obiceiuri prenupţiale, nupţiale şi post­nup­ţiale, încheiată cu consfinţirea co­lectivă de către ctitorii obştei ruda­rilor a căsătoriilor făcute, precum şi a divorţurilor (efectuate foarte sim­plu, prin părăsirea partenerilor, în noaptea de Sf. Pantelimon, şi alegerea unui alt partener). Toate aceste obiceiuri au dispărut a­proa­­pe în totalitate, de-a lungul anilor, în sufletele rudarilor ră­mâ­nând doar ideea de a veni la tîrg pentru a se distra şi a-şi găsi ju­mă­tatea, fie şi numai pentru o noapte.