GROAZNIC. Ce se întâmplă după ce moare o rudă de gradul 1. Cine îi plătește ratele la bancă, dările la stat? Legea în vigoare ne arată că patrimoniul defunctului cuprinde atât active cât și pasive. Așadar, o parte dintre datoriile persoanei decedate se moștenesc.
Moștenirea reprezintă transmiterea patrimoniului deținută de o persoană în timpul vieții către una sau mai multe persoane, după ce aceasta moare, potrivit Noului Cod Civil. Moștenirea este deschisă în momentul decesului persoanei, la ultimul domiciliu al defunctului.
Patrimoniul poate fi transmis prin moștenire legală, atât timp cât defunctul nu a menționat altfel în cadrul unui testament. Așadar, o parte din patrimoniul persoanei decedate se poate transmite prin moștenire testamentară, iar o parte prin moștenire legală, după cum precizează legea.
GROAZNIC. Ce se întâmplă după ce moare o rudă de gradul 1. Cine îi plătește ratele la bancă, dările la stat?
Patrimoniul poate cuprinde atât bunuri deținute cât și datorii, după cum a explica avocatul Cristian Horogea pentru Avocatnet.ro.
CITEȘTE ȘI. Decizie de ultimă oră. Ce se întâmplă cu toate buletinele românilor care nu au domiciliu în țară
„La decesul unei persoane, patrimoniul acesteia se transmite pe calea moștenirii legale sau testamentare către moștenitori. Patrimoniul unei persoane cuprinde atât un activ (bunuri, drepturi), cât și un pasiv (obligații patrimoniale, datorii etc.). Pe cale de consecință, cei care acceptă moștenirea defunctului vor prelua inclusiv obligații ale acestuia”, a declarat avocatul pentru sursa citată.
Ce pot face cei care moștenesc datoriile
Astfel, potrivit art. 1.114 și 1.115 din Noul Cod Civil, datoriile care se moștenesc sunt suportate de către moștenitorii legali și legatarii universali, aceștia din urmă fiind cei cărora defunctul le-a lăsat prin testament patrimoniul.
CITEȘTE ȘI. Uitați-vă în buletine. Toate expiră la data de 03.08.2031? Ce ne așteaptă!
Avocatul a mai explicat că datoriile care pot fi moștenite pot fi:
- obligații patrimoniale ale defunctului care există în patrimoniul succesoral la data deschiderii moștenirii, acestea fiind creditele bancare, împrumuturile, despăgubirile civile pentru daune produse terților, precum și datoriile defunctului față de moștenitori;
CITEȘTE ȘI. Vom avea Buletinele pe telefon. Nu va mai fi catastrofal dacă le uităm acasă!
- sarcini ale moștenirii care includ cheltuieli de înmormântare, cheltuieli de inventariere a moștenirii, taxe și impozite pentru bunurile moștenite, etc.
CITEȘTE ȘI. Se schimbă toate buletinele! Ce va conține CIP-ul noilor documente
Una dintre modalitățile pentru a evita preluarea unei datorii este renunțarea la moștenire. Astfel, potrivit Noului Cod Civil, renunțarea la moștenire se poate realiza printr-o declarație care se încheie la notarul public. Costul acestei declarații este achitat de către cel care renunță la moștenire și se înscrie în registrul național notarial. Continuarea o găsiți AICI.