Liberalii desprinşi din PNL au început să le calce pe urme foştilor colegi de partid şi să organizeze tot felul de evenimente în judeţul Argeş. Vineri, o delegaţie a PLR Argeș, condusă de preşedintele Daniel Crişan, preşedintele PLR Piteşti Robert Tudorache, secretarul general Simona Brătulescu şi vicepreşedintele Consiliului Judeţean Argeş, Constantin Polexe, a comemorat 62 de ani de la trecerea în nefiinţă a lui Gheorghe I. Brătianu, istoric şi mare om politic român, profesor universitar, membru al Academiei Române, victimă a regimului comunist. Din delegaţie au mai făcut parte şi ministrul secretar de stat de la Ministerul Energiei, IMM-uri şi Mediului de Afaceri, Cătălin Beciu şi ministrul secretar de stat de la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Dan Popa, directorii Nicolae Bădescu şi Valeriu Acatrinei, preşedintele organizaţiei de tineret, Andreea Udrescu. Fostul deţinut politic, un liberal în fibră, Petre Luţu, a povestit, emoţionat, şirul evenimentelor din noaptea în care Gheorghe Brătianu a murit, conform descrierii care i-a fost făcută de unul din martori, Cardinalul Alexandru Todea.
“Părintele catolic, Cardinalul Alexandru Todea era folosit la Sighet ca om de serviciu. Pe 24 aprilie, au venit la Gheorge Brătianu doi civili. Părintele a ascultat discuţia purtată de aceştia cu Brătianu, în care ei îl întrebau dacă recunoaşte că teritoriul Basarabiei este teritoriul Uniunii Sovietice. De două ori l-au întrebat, el a refuzat de fiecare dată să recunoască, deşi i s-a promis că îl vor scoate din închisoare şi îl vor duce la spital pentru a fi tratat de dizenterie. Pentru că Gheorghe Brătianu a refuzat să recunoască acest lucru, a fost lăsat în celulă. Se pare că cei doi civili ştiau că moartea lui îi este aproape. În acea noapte, decedat, Brătianu a fost scos din celula lui, dus la celula zero, a fost dezbrăcat, iar a doua zi a fost dus cu o caleaşcă şi înmormântat în cimitirul fără cruci, cimitirul săracilor. Familia Brătienilor au fost mari oameni de stat, români adevărați, care au făurit România modernă. Sunt emoționat, pentru că Brătienii și alţi oameni importanţi de atunci au murit pentru credinţa lor, au trecut prin chinuri groaznice, ca și mine”, a menţionat Petre Luţu, care a adăugat că şi în prezent mai poartă pe picioare urmele lanţurilor din închisorile comuniste.
Preşedintele PLR Argeş, Daniel Crişan a precizat că liberal-reformatorii rămân în continuare credincioși filonului liberal, iar prezența Brătienilor și a moștenirii lor de la Florica păstrează vie această cultură politică. “Partidul Liberal Reformator s-a născut pentru a menţine vie ideologia şi moştenirea liberală, iar pentru noi, argeşenii, Brătienii reprezintă imaginea a ceea ce trebuie să facă oamenii politici pentru ţara lor. Astăzi îl comemorăm pe Gheorghe Brătianu, un mare istoric, om de cultură și om politic, care şi-a găsit sfârşitul în condiţii tragice, în închisoarea de la Sighet”, a precizat Crişan. Şi vicepreşedintele CJ Argeş, Constantin Polexe, a evocat istoria şi tradiţia liberală, importanţa gândirii liberale în politica românească.
La rândul său, preşedintele PLR Piteşti, Robert Tudorache a ţinut să puncteze rolul important jucat de Brătieni în istoria modernă a României, menţionând că este o datorie pentru partidul din care face parte să cinstească memoria Brătienilor şi să le urmeze, într-o măsură cât mai mare, exemplul în viaţa politică prezentă a ţării. El a ţinut să transmită şi un scurt mesaj din partea ministrului Andrei Gerea, deputat PLR de Argeş, care nu a putut fi prezent.
Gheorghe Brătianu: “Brătienii nu dezertează din România”
Născut la 3 februarie 1898, în Ruginoasa, judeţul Iaşi, şi decedat în noaptea de 24 spre 25 aprilie 1953, Gheorghe I. Brătianu a fost un istoric și om politic român, profesor universitar, membru al Academiei Române. După înlăturarea sa de la catedră şi de la conducerea Institutului “N. Iorga”, lui Gheorghe I. Brătianu i s-a fixat domiciliu forţat în casa sa din strada Biserica Popa Chiţu, o claustrare care a durat până în anul 1950. Atunci când prietenii săi l-au îndemnat să părăsească ţara, Gheorghe I. Brătianu le-a răspuns demn şi categoric: “Brătienii nu dezertează din România”. După trei ani de domiciliu forţat, Gheorghe I. Brătianu este arestat în noaptea de 7 spre 8 mai 1950 şi dus la închisoarea de la Sighet, o temniţă rezervată deţinuţilor politici. Lui Gheorghe I. Brătianu nu i s-a intentat proces, nefiind adus în faţa justiţiei. A murit după trei ani, în noaptea de 24 spre 25 martie, în condiții neelucidate, existând trei versiuni: deces generat de o boală, sinucidere sau a fost ucis.
În toamna anului 1971, familia marelui istoric a primit din partea autorităţilor comuniste permisiunea ca osemintele lui Gheorghe I. Brătianu să fie aduse la biserica – mausoleu a Brătienilor de la Florica. Aici ele au fost depuse împreună cu cele ale unchiului său Constantin (Dinu) I. C. Brătianu, mort şi el tot la Sighet, odihnindu-se pentru veşnicie într-o nişă în care un text inscripţionat le străjuieşte: “Au murit la Sighet, neclintiţi în credinţa lor. Osemintele aşezate în aceeaşi criptă la 2.X.1971”.
