«Economia circulară de la Nord la Sudul Europei: noi căi de participare ale cetăţenilor în luarea deciziilor», este tema proiectului derulat de Asociaţia Comunitatea Montană Iezer Muscel împreună cu parteneri din 7 ţări, Malta – aplicant proiect, Italia, Grecia, Olanda, Suedia, Croatia, Serbia. Conferinţa Internatională se desfăşoară în perioada 19-22 aprilie 2017. Evenimentul public a avut loc în sala mare a primăriei din Câmpulung, în data de 20 aprilie şi a fost organizată de către Asociaţia Comunitatea Montană Iezer Muscel, în calitate de partener în proiect.
Au fost prezenţi peste 35 de delegaţi străini, primari, viceprimari, preşedinti de asociaţii ale unor comunităţi locale, specialişti în domeniu, studenţi care au câştigat anumite concursuri pe tema proiectului.
Invitaţii speciali care au ţinut speech-uri în cadrul conferinţei au fost Ivanka Milencovic din Serbia, Joachim Rosenlund din Suedia şi Emilia Arrabito din Italia.
Au fost invitaţi să participe toţi consilierii din cadrul Consiliului Local Câmpulung.
Conferinţa a fost deschisă de Leonard Soare. Acesta a început cu prezentarea partenerilor de proiect. Apoi a ţinut să sublinieze de ce România este o ţară importantă şi a dat exemplu remarca făcută de Papa Ioan Paul al II-lea, «România este grădina Maicii Domnului», fapt ce a fost considerat la acel moment o declaraţie de curtuazie. Leonard Soare a precizat că poate fi considerată ţara noastră o grădină a Maicii Domnului pentru că aici s-a produs o minune la o mănăstire din Neamţ.
După această prezentare, Leonard Soare a făcut o prezentare a municipiului Câmpulung: «Prima menţiune documentară datează din 1300, alte surse menţionează anul 1292, apărând recent ipoteza conform căreia oraşul este, de fapt, atestat documentar din 1215. Câmpulungul este cel mai vechi oraş medieval dar şi prima reşedinţă domnească (capitală) a statului independent Ţara Românească. Între secolele XIII – XVII a trăit aici o însemnată comunitate săsească, odată cu sosirea cavalerilor teutoni din Ţara Bârsei. Din anul 1330, după victoria de la Posada împotriva regelui Ungariei Carol Robert, la Câmpulung îşi stabileşte reşedinţa de scaun Basarab I (cca. 1310-1352), primul domnitor al statului independent Ţara Românească. Astfel Câmpulungul devine, pentru aproape 4 decenii, centrul politic şi administrativ al statului. Abia în 1369, domnitorul Vladislav I Vlaicu (1364-1377), urmaşul la tron al lui Nicolae Alexandru (1352-1364), fiul marelui Basarab, mută capitala ţării la Curtea de Argeş».
După o scurtă, dar interesantă lecţie de istorie, Leonard Soare a prezentat proiectul, rolul şi scopul său.
La această întâlnire au fost prezenţi şi Gabriel Moiceanu, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Dezvoltare Intercomunitare pe domeniul deşeurilor şi Traian Achim, coordonator proiect de la ADI Servsal Argeş. De asemenea, alături de Leonard Soare a mai fost Eugeniu Matei, fost protopop de Muscel, preşedintele Asociaţiei comunelor, Ion Toader, fost primar de Cetăţeni, dar şi alte persoane interesate de derularea acestui proiect.
Dupa acest discurs, Leonard Soare i-a dat cuvântul primarului municipiului Câmpulung, Liviu Ioan Ţâroiu.
«Bun venit la Câmpulung Muscel vă urez în numele meu şi al Consiliului Local. Colegul şi prietenul meu Leo Soare v-a prezentat istoria oraşului, aşa că eu nu mai am ce să adaug. Sper să aveţi o şedere plăcută la Câmpulung!
Ne pare rău că v-am primit cu asemena timp. Însă, mă bucur că noi găzduim asemenea conferinţă de o asemenea importanţă. Din fericire pentru noi, judeţul Argeş beneficiază de un mare proiect de management al deşeurilor şi cred că suntem singurul judeţ care a dezvoltat un aşa proiect. Si noi locuitorii din Câmpulung, beneficiem de el şi pot spune că este de mare ajutor pentru sănătatea locuitorilor. Sper să ne vedem cât mai curând într-o etapă viitoare şi să aveţi o şedere plăcută în Muscel», a precizat primarul Ţâroiu.
Apoi a fost invitat să ia cuvântul Gabriel Moiceanu, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Dezvoltare Intercomunitare pe domeniul deşeurilor. «Am avut şansa să mă nasc în această zonă frumoasă chiar dacă sunt preşedintele federaţiei. Acum aş vrea să vă prezint o parte din ce înseamnă deşeurile şi economia circulară. Vă prezint o parte din infrastructura din Romînia cu privire la reciclarea deşeurilor atingînd şi tema economiei circulare. Infrastructura în ţara noastră a fost construită din fonduri europene dar şi prin asociaţiile de dezvoltare intercomunitară. Sunt 24 de regiuni din Romînia prinse în cadrul Federaţiei Asociaţiilor de Dezvoltare Intercomunitare. Romînia nu este pregătită în acest moment pentru o economie circulară aşa cum prea puţine ţări sunt pregătite. Pînă în anul 2030 trebuie să crească rata de reciclare în comunităţile locale. Un centru de ecomomie circulară tinde către zero deşeuri unde totul să fie reciclabil de 100%. Economia circulară se referă şi la gestionare deşeurilor de la populaţie şi la deşeurile de ambalaje de la agenţii economici. 26 de judeţe din Romînia au aplicat la acest program de infrastructură a deşeurilor. Au fost închise 152 de depozite de gunoi, vechi, istorice. S-au construit alte depozite noi ecologice, cu tot ceea ce înseamnă protecţia mediului şi protejarea apei, solului, aerului. 42 de staţii de selectarea deşeurilor de capacităţi mari au fost ridicate în regiuni, 21 de staţii de compostare pentru deşeurile biodegradabile, 16 sisteme de tratare mecanico-biologică, infrastructură de colectare seprată şi autoutilitare de preluarea deşeurilor. La Cîmpulung există o platformă de transfer, toate deşeurile sunt sortate mecanic, se reciclează şi se valorifică tot ce se poate. Ce nu se poate valorifica sunt incinerate la o fabrică din Muscel iar deşeurile biodegradabile sunt puse în platfomele de compostare pentru a se degrada şi usca. Este un efort continuu al autorităţilor locale pentru a dezvolta acest sistem, avem nevoie de investiţii suplimentare, de completare şi verificare».
