Anul trecut, în luna iunie în Parlament, a fost modificat Codul Silvic- Legea 46/2008. A fost pentru prima dată, când, toți cei interesați au fost de acord cu modificările făcute în această lege și aici vorbim de ONG-urilede mediu, exploatatorii, ocoalele silvice private, asociațiile proprietarilor de pădure, reprezentanții ministerului mediului și Regia Națională a Pădurilor. Poate nu este cea mai bună lege dar a reușit să îmbine cerințele tuturor celor interesați de sectorul silvic. Ce a urmat după aceea este un dezastru! De ce? Pentru că în termen de 6 luni trebuiau să se modifice toate legile subsecvente precum și normele tehnice din domeniu. Până acum din 8 norme doar una singură a fost aprobată.
Pentru prima dată, în Codul Silvic, sunt prevăzute unele măsuri de protecție pentru proprietarii de păduri. Acum proprietarii cu suprafețe mai mici de 10 hectare nu mai sunt obligați să își întocmească amanajament silvic, adică un proiect tehnic (destul de costisitor) care este întocmit de către o firmă specializată și în care sunt prevăzute lucrările ce se vor executa în următorii 10 ani. Ei pot tăia din pădurea pe care o au în proprietate până la 3 mc/an/ha dacă au încheiat un contract de administare sau servicii silvice pe o perioadă de minim 10 ani. Problema este acum a proprietarilor care au păduri cu suprafața cuprinsă între 10,1 hectare și 99,9 hectare. Ei nu își pot întocmi amenajamentul silvic deoarece suprafața minimă pentru întocmirea unui amenajament este de 100 hectare iar asocierea proprietarilor este foarte foarte greu de făcut, uneori imposibil. Ca o aberație, prin Ordonanța Guvernului nr. 51/2016, (aprobată în luna septembrie 2016) care modifică Legea 171/2010- Legea privind stabilirea și sancționarea contravenților silvice ei sunt sancționați. Pe baza acestor modificări aduse Codului Silvic am stat de vorbă cu șeful Ocolului Silvic ,,Codrii Verzi”, Marius Nicolaescu cel care ne-a răspuns la unele neclarități din codul atât de stufos.
Cum poți să le pui restricții și apoi să îi sancționezi?
– În Codul Silvic sunt prevăzute sume pentru asigurarea pazei proprietăților de pădure sub 30 de ha. Abia în această toamnă Guvernul României a aprobat 14,2 milionande de lei pentru plata serviciului de pază pentru aceste păduri. În acest moment este în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Mediului, proiectul de hotărâre privind schema de minimis pentru fondul forestier proprietate privată a persoanelor fizice și juridice.
Deși în Hotărârea de Guvern se specifică că aceste plăți se vor efectua cu 01 octombrie, nefiind aprobată procedura nu putem știi când se va realiza acest lucru, în plus, procedura este foarte greoaie pentru proprietarii de păduri. Scopul este acela de a asigura serviciile silvice pentru întreg fondul forestier național iar implementarea ar avea ca rezultat direct, reducerea semnificativă a tăierilor ilegale de arbori. Necesitatea schemei este dată de faptul, că pentru proprietățile mai mici de 30 de hectare, costurile cu asigurarea serviciilor silvice nu sunt acoperite din veniturile realizate. Prin prevedrile proiectului nu cred că vor putea avea acces la acest ajutor prea mulți proprietari întrucât sunt necesare o serie de acte iar cea mai mare problemă o reprezintă lipsa succesiunilor. Sunt poate și 7 proprietari pe un hectar de pădure, este greu să îi găsești pe toți să îi pui să semneze documentele solicitate, în consecință, cred că pădurile vor rămâne în continuare nepăzite.
Tot aici sunt prevăzute și compensații reprezentând contravaloarea produselor pe care proprietarii nu le recoltează, datorită funcțiior de protecție stabilite prin amenajamente silvice care determină restricții în recoltarea masei lemnoase. Cu alte cuvinte sunt cetățeni care au păduri din care nu pot tăia pentru că sunt încadrate în protecție, sunt în arii protejate, sau au funcții de protecție a apelor, versanților etc. Până în prezent, la mai bine de un an de la apariția legii, nu au apărut normele de aplicare. Dacă e să vorbim despre aberații cea mai mare mi se pare aceea pe care am explicat-o mai sus privim posibilitatea efectării amenajamentului pentru suprafețe cuprinse între 10,1 hectare și 99,9 hectare și sancționarea proprietarilor pentru că nu își întocmesc aceste amenajamente. De asemenea în Ordonanța 51/2016, recent aprobată, sunt o serie de aberații din care enumerez: proprietarii vor fi amendați cu sume cuprinse între 1.000 și 5.000 de lei dacă nu își materializează și delimitează în teren limitele terenurilor forestiere pe care le dețin, ori majoritatea proprietarilor cu suprafețe mici au fost puși în posesie din birou, ei neavând cadastru care este un lucru foarte anevoios. Pentru a putea un contract proprietarul are nevoie de coordonate Stereo 70, adică cadastru.
Sunt sancționate Ocoalele Silvice pentru neexecutarea de împăduririi în termen de două sezoane de la tăiere?
– Această obligație revine proprietarului și nu ocolului. Ocolul Silvic nu dispune de sume pentru realizarea de împăduriri în suprafețe private. Este ca și cum am amenda toată scara blocului dacă nu și-a plătit un vecin curentul.
Se aplică amenzi mari (4.000-8.000 lei) dacă nu se vede bine marca pe arbori?
– Această operațiune se execută cu personal necalificat și se face în condiții foarte grele. Acest lucru va duce la scumpirea serviciilor silvice. În schimb pentru cei care taie ilegal amenzile sunt foarte mici, cuprinse între 1.000 și 12.000 lei. O altă aberație o reprezintă și imposibilitatea de a avea erori de măsurare. Spre exemplu dacă măsurăm de 2 ori un buștean, ne dau date diferite. La fel, oricine ar măsura vor avea rezultate diferite. În norme și în legile mai vechi există o toleranță, normală de 5%. În concluzie este o Ordonanță care nu descurajează tăierile ci una care este potrivnică proprietarilor și personalului silvic. Aceste lucruri sunt în contradicție cu ultimul studiu realizat de către PwC care arată că suprafața pădurilor în România a crescut în ultimii 25 de ani de la 6,4 milioane hectare la 6,86 milioane hectare, fiind la cel mai ridicat nivel din 1929 încoace (acoperind 29% din suprafața totală a terenurilor țării). Potrivit aceluiași studiu din consumul anual de 16,2 milioane de metri cubi de lemn o cantitate de 5 milioane de metri cubi este consumată anual pentru încălzire, peste media europeană de 3,39 milioane metri cubi Acest lucru survine în contextul în care jumătate din populația țării trăiește în mediul rural. Problema majoră actuală este cea a lipsei lemnului de foc pentru cei care au încălzirea cu lemne. Din cauza legilor riguroase, privind licitațiile masei lemnoase, există o criză a lemului de foc. Ca urmare a acestei crize au sporit furturile de arbori din păduri. Nu puține au fost cazurile când s-a folosit chiar și armamentul din dotare pentru prinderea infractorilor. Cel mai recent caz fiind la Mălureni, acum 3 săptămâni.
Principalul lucru pozitiv, în combaterea tăierilor ilegale de arbori, l-a constitui introducea așa numitului Radar al Pădurilor?
– Este o aplicație informatică complexă care rulează pe serverele Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor. Practic, atunci când se încarcă un camion cu bușteni, pe lângă documentele ce se completează, de pe un telefon se introduc în aplicație datele despre transport (specie, volum, actul de punere în valoare) și se trimit către servere, inclusiv poziția GPS a camionului. Aplicația primește înapoi un cod care se înscrie în documentele de transport masă lemnoasă. Pe timpul transportului oricine poate verifica dacă acel transport este legal prin introducerea numărului remorcii care transportă bușteni într-o altă aplicație, Inspectorul Pădurii, ce se poate descărca din Magazin Play. În cazul unui transport ilegal se poate suna la 112. Prin introducerea acestei aplicații s-a diminuat semnificativ furtul de material lemnos și despăduririle ilegale. A mai rămas de combătut micul furt, cu căruța. Acest fenomen este întâlnit în apropierea comunităților de rromi.
Care este menirea unui Ocol Silvic?
– Menirea unui Ocol Silvic este să îngrijească și să creeze o nouă pădure, o pădure tânără. O pădure tânără, realizată din regenerare naturală, pe lângă faptul că nu costă nimic are și avantaje ecologice, produce mai mult oxigen decât o pădure la 140 de ani are o capacitate de retenție a apei mai mare, împiedicând inudațiile precum și o capacitate mai mare de fixare a solului pe versanți cu pante mari. Putem să ne mândrim ca în ultimii trei ani am împădurit peste 300 de hectare de pădure și am ajutat la regenerarea pădurii la mai mult de 100 de hectare.
