Ţinutul Munteniei reprezintă o minunată îmbinare de frumuseţii şi bogăţii naturale. Aici se întâlneşte un relief clădit armonios, o floră şi o faună cu mare diversitate de specii şi formaţiuni geologice valoroase.
Astfel, peisajele inedite ale crestelor şi culmilor carpatice şi subcarpatice, însoţite de cele ale dealurilor şi câmpiilor, permit contactul arealelor unor plante şi animale, caracteristice regiunilor din sudul şi estul Europei, pe când în unele sectoare condiţiile microclimatice au favorizat păstrarea de specii caracteristice epocilor reci, glaciare.
Variaţia reliefului, a tipurilor de sol şi a climei a determinat şi o vegetaţie deosebită. Astfel, în zona montană (de la 2.000 m în sus) se află pajiştile şi tufărişurile alpine: remarcându-se tufărişurile de jnepennişuri, dar şi alte plante pitice, de origine artic-alpină: salcia alpină, garofiţa pitică, toporaşul alpin, floarea de colţ şi garofiţa Pietrei Craiului.
Apoi urmează zona pădurilor montane, începând cu etajul pădurilor de molid (începând cu 1.300 m – 1.400 m), în care predomină molidul şi uneori molidul în asociaţie cu arinul de munte, zâbrul şi afinul. Etajul pădurilor de foioase ocupă întreaga zonă a munţilor (sub 1.200 m – 1.000 m) şi o mare parte a dealurilor subcarpatice şi podişul piemontan, predominând fagul – dar şi păduri în amestec cu brad şi molid – iar mai jos fagul, ulmul, frasinul, mesteacănul, platanul de munte, alunul.
Fauna este tot atât de bogată şi variată, în concordanţă cu condiţiile oferite de cadrul natural. Golului alpin îi sunt caracteristice capra neagră – animal ocrotit de lege, pe cale de dispariţie în Europa.
Bogăţia cinegetică este reprezentată prin: cerbul carpatin, ursul, râsul, lupul, mistreţul, jderul de scorbură, bursucul, iepurele, vulpea, iar dintre păsări: cocoşul de munte şi ierunca. Apele sunt bogate în faună ihtiologică, aici întâlnindu-se păstrăvul, zlăvocul, lipanul, mreana de munte, cleanul.
Partea de nord – est a judeţului Argeş se caracterizează print-un relief aparte: munţi, dealuri subcarpatice şi podişuri piemontane. În acest cadru natural se află oraşul Câmpulung şi celelalte aşezări din împrejurimi care formează Zona Turistică Câmpulung. Câmpulungul se află în partea de nord – est a judeţului Argeş, pe una din principalele axe turistice de legătura între părţile centrală şi sudică a ţării – culoarul Rucăr – Bran, dominată de dealurile Măţău la est şi Ciocanu la vest şi prelungirile sudice ale Munţilor Iezer – Păpuşa la nord. Câmpulung – municipiu din Judeţul Argeş, din regiunea Muntenia, România. Este situat la o altitudine de 580-600 m şi la o distanţă de 62 km de Piteşti (pe direcţia N-NE, pe şosea), 47 km de Curtea de Argeş (la E), 84 km de Braşov (la S-SV) şi 66km de Târgovişte (la V). Este străbătut de Râul Târgului. Are o suprafaţă de 11,7 km2. Relieful zonei urbane, este dispus în zone paralele cu orientare vest – est, coborând în trepte de la nord la sud.
Varietatea formelor de relief şi gradul de fragmentare a acestora se datorează în special alcătuirii geologice complexe şi anume din şisturi cristaline, calcare şi conglomerate de origine sedimentară. Relieful este reprezentat de Munţii Iezer, masivul Leaota şi dealurile subcarpatice. Sovu Georgica şi Olteanu Maria
