Este prima argeşeancă care a declarat pentru Ziarul din Muscel că este fascinată de tradiţiile Orientului Îndepărtat. Mai mult decât atât s-a simţit în China, ca acasă.
Andreea Loredana Popescu are 22 ani şi este din Piteşti. Este studentă la Bucureşti unde aprofundează limbi străine, ramura engleză- chineză, şi a plecat cu o bursă guvernamentală în partea de est a Chinei, într-un oraş cu 24 milioane de locuitori mai precis la Shanghai.
A locuit doi ani în Shanghai, în baza bursei guvernamentale şi nu mai vrea să se întoarcă în România.
Andreea, ne-ai declarat că îţi place foarte mult China, te rog să ne spui mai detaliat ce diferenţă este între învăţământul românesc şi cel din Orientului Îndepărtat?
Sunt foarte multe de vorbit pe baza acestui subiect. În primul rând nu sunt diferenţe între studenţi. În China vin să studieze din toate colţurile lumii, iar profesorii nu fac diferenţă de rasă sau de cultură. Ei te ajută să înveţi, te respectă şi te motivează să ajungi cel mai bun. Dacă eşti străin ai mai multe oportunităţi, poţi intra pe unde vrei, eşti mult mai protejat, să spun aşa. Toată lumea te sprijină, dar este un criteriu de care trebuie să ţii cont. Trebuie să vorbeşti limba lor, este obligatoriu.
Câte ore de curs aveaţi pe zi la facultate şi cum sunt ele structurate?
Începeam cursurile la ora 08.00 şi terminam pe la 13.30. În fiecare zi aveam acelaşi program. În timpul cursului se promovează relaţiile Chinei cu fiecare ţară în parte, eu trebuia să fac o prezentare în powerpoint legată de tradiţiile şi cultura ţării mele, aveam lecţii specifice.
Cum te ajută facultatea lor, după ce finalizezi cursurile, adică să te integrezi pe piaţa muncii
Dacă te remarci ca student, eşti premiat la fiecare sfârşit de semestru. Premiile sunt în bani sau excursii prin ţara lor, totul gratuit. La noi în România nu există aşa ceva. Acest lucru te motivează foarte mult. Poţi participa la multe conferinţe organizate de facultate unde vin toţi profesorii, aşa te faci remarcat şi eşti recomandat firmelor care caută forţă de muncă.
Am înţeles că vrei să rămâi definitiv la ei, în ce domeniu vrei să profesezi.
Vreau să îmi continui cursurile de Master la ei, după care să profesez în domeniul hotelier. Îmi place foarte mult. Iubesc această ţară, iubesc oamenii, iubesc tradiţiile lor. China te ajută să evoluezi ca individ. Au nişte reguli stricte, dar foarte sănătoase. Nu este ca la noi, să te simţi tot timpul singur. În China mănânci în oraş, în grupuri de câte zece persoane cel puţin, dacă vrei să mergi la coafor la ora 2 noaptea este deschis. Este o altă lume mult mai evoluată şi într-o permanentă evoluţie din toate punctele de vedere.
Pe Andreea am cunoscut-o la Câmpulung. Se implică activ în proiectul demarat de Asociaţia Chinaro, cel în care foarte mulţi câmpulungeni să înveţe limba chineză şi de ce nu, să plece cu o bursă în Orientul Îndepărtat sau să colaboreze într-un fel cu China.
