Anul trecut, redactorii Ziarului din Muscel au început seria reportajelor prin cele mai frumoase locuri din România. Sub genericul ,,Promovăm România”, redactorii au scris zeci de reportaje, însoţite de imagini video. De data aceasta vom continua seria reportajelor cu unul realizat la un muzeul mic, puţin cunoscut de turişti.
Muzeul Flori de Mină de la Cheia – secție a Muzeului Județean de Științele Naturii Prahova – reunește piese din colecţia de flori de mină “Mihai Viteazul”, ce reprezintă mărturii ale evoluţiei mediului natural.
Într-o mare varietate de forme şi o cromatică minunată, florile de mină impresionează prin frumuseţea lor neobişnuită. În cele 22 de vitrine sunt expuse 170 de piese de diverse forme și culori, acestea fiind grupate în funcție de criterii ştiinţifice riguroase şi de moderne principii muzeistice.
Printre piese se regăsesc: fragmente de ametist, malachit, pirită, citrin, cristal de cuarț, calcit, cuarț negru, multe dintre acestea fiind cu adevărat spectaculoase. Reprezentanții muzeului au pus la dispoziţia vizitatorilor și un sistem informatizat care oferă şi alte date despre acest domeniu fascinant al florilor de mină. Pe panouri sunt prezentate date referitoare la geneza florilor de mină, principalele zăcăminte, un scurt dicţionar mineralogic, precum şi date referitoare la geometria cristalelor, cristalele analizate la microscop.
Cele 170 de piese expuse la Cheia au fost achiziţionate, în decembrie 2000, din oraşul Baia Mare, de către Muzeul Judeţean de Ştiinţele Naturii Prahova; exponatele au o valoare deosebită, fiind înscrise în cadrul bunurilor de patrimoniu.
Piesele expuse provin din zona Baia Mare, născute fiind în urma erupţiilor vulcanice neogene desfăşurate în mai multe etape. Principalele zăcăminte din care provin florile de mină aflate la Cheia sunt: Baia Sprie, Cavnic, Băiuţ, Herja, Săsar şi Nistru din judeţul Maramureş. În aceste locuri, mineralizaţiile sunt constituite din cuarţ, blendă, galenă, pirită, calcopirită, calcit, baritină, stibină, rodocrozit, realgar, marcasită, gips şi au formă de filoane.
Flori de mină de aproape doi metri înălţime
În partea centrală a expoziţiei este poziţionat un ansamblu de flori de mină format din 20 geode de ametist şi citrin, cu înălţimi de până la 1,80 metri, şi 5 exemplare deosebite de calcit, cuarţ şi gips din patrimoniul Muzeului Judeţean de Ştiinţele Naturii Ploieşti.
Florile de mină se întâlnesc în vecinătatea rocilor eruptive, ele formându-se în condiţii hidrotermale, din vapori supraîncălziţi şi ape fierbinţi emise de vulcanii activi. Apar în asociaţii de culori şi forme deosebite, depuse pe pereţii golurilor din scoarţa pământului, dând astfel naştere geodelor de o extraordinară frumuseţe.
Un loc important în cadrul florilor de mină îl ocupă cristalele din familia cuarţului. Acesta este o formă cristalină de bioxid de siliciu (SiO2); prezintă duritatea 7, greutatea specifică 2, 65; nu are clivaj, are spărtură concoidală, este piezoelectric şi este insolubil în acizi cu excepţia acidului fluorhidric.
În cadrul ansamblului de flori de mină sunt prezente şi două mari cristale de cuarţ incolor („cristal de stâncă”). Atunci când prezintă impurităţi, cuarţul apare colorat. Ametistul este varietatea violetă de cuarţ;culoarea sa e dată ionii de fier şi aluminiu. Denumirea savine de la cuvântul grecesc amethystos, însemnând „care nu îmbată”. Anticii aveau credinţa fermă că dacă bei dintr-o cupă de ametist nu te îmbeţi niciodată. În colecţia de flori de mină expuse la Cheia sunt şi 10 frumoase geode de ametist.
Citrinul este varietatea galbenă a cuarţului. Culoarea sa e dată de ionii de fier, aluminiu şilitiu. Numele provine vine din latină, citrus, care înseamnă lămâie, asocierea cu aceasta fiind uşor de făcut datorită culorii pe care o prezintă piatra (sau francezul citron care înseamnă lămâie). Alături de geodele de ametist din ansambului de flori de mină, cele 6 geode de citrin realizează un contrast spectaculos.
Din cadrul ansamblu fac parte şi o stalagmită de calcit, de culoare galben-brun, şi un gips cu agregate brune în formă de rozetă. Cristalele de calcit prezintă sistem de cristalizare trigonal, duritate 3, luciu sticlos, sidefos şi greutate specifică 2,71. Cristalele de gips prezintă sistem de cristalizare monoclinic, duritate 2, luciu sticlos şi mătăsos.
Publicul vizitator are posibilitatea, de asemenea, să achiziţioneze diverse obiecte de podoabă, realizate din cristale, precum şi minicolecţii de flori de mină. Muzeul poate fi vizitat zilnic între orele 09.00 – 17.00, cu excepția zilei de luni. Un bilet de intrare costă 3 lei/persoană, iar vizitatorii care formează un grup organizat de minimum 10 persoane plătesc 2 lei/ persoană.
.
