Data de 7 august 2021, a scris o nouă filă în cartea de istorie a acestei vechi mănăstiri Aninoasa, renăscută din propria cenușă! În ziua de cinstire a Sfântului Cuvios Pafnutie Pârvu Zugravul, mănăstirea argeșeană Aninoasa a îmbrăcat haine de sărbătoare.
La primele ore ale dimineții, Înalpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, a fost întâmpinat în mod impresionant de un grup de călăreți din zona Muscelului.
Aceștia l-au condus pe Ierarhul locului de la intrarea în comuna Aninoasa până la mănăstirea ctitorită de boierul clucer Tudoran Vlădescu. De asemenea, copiii de la Școala Gimnazială de Excelență ,,Sfânta Muceniță Filoteea” din Pitești, purtând frumoasele costume populare argeșene, l-au primit pe ierarh cu mare bucurie la poarta așezământului monahal.
Chiriarhul Eparhiei a fost așteptat pentru a săvârși slujba de târnosire a vechii biserici cu hramul Sf. Ierarh Nicolae care datează din sec. al XVII-lea, a paraclisului închinat Sfinților Mucenici Gheorghe – Purtătorul de biruință și Dimitrie – Izvorâtorul de Mir, precum și a clădirilor anexe.
Cu această ocazie s-a scris o nouă filă în cartea de istorie a acestei vechi mănăstiri renăscută din propria cenușă prin grija și stăruința Ierarhului Argeșean. Ziua a fost așteptată cu mare bucurie pelerinii veniți din multe localități argeșene, aceștia fiind martori la toate etapele de restaurare prin care a trecut ansamblul monahal în ultimii 33 de ani.
După săvârșirea slujbei de târnosire, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic a oficiat Sfânta Liturghie în Altarul de Vară, fiind înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. În cuvântul rostit cu această ocazie, Înaltpreasfinția Sa a evidențiat eforturile depuse în timp pentru salvarea acestui vechi așezământ monahal.
Nu a fost uitat pictorul bisericii, Sfântul Cuvios Pafnutie Pârvu Zugravul, acesta fiind ales ca al doilea ocrotitor pentru mănăstirea Aninoasa. Monument istoric și de arhitectură românească, Mănăstirea Aninoasa se prezintă ca un ansamblu arhitectonic de tradiție brâncovenească, mănăstire tip cetate, având o incintă dreptunghiulară prevăzută cu o biserică centrală, un turn-clopotniță, chilii și un Paraclis, închinat Sfinților Mucenici Gheorghe – Purtătorul de biruință și Dimitrie – Izvorâtorul de Mir.
Familiile de boieri locali, Vlădeștii, au dorit inițial ca biserica zidită să fie biserică de curte boierească, iar nu mănăstire. După moartea soției sale, boierul Tudoran s-a călugărit, primind numele de Teodosie, iar în acet context biserica de curte a devenit mănăstire de călugări. Boierii au zidit mai întâi biserica, simplă, fără pridvor, având o singură turlă centrală. Pridvorul bisericii, zidurile împrejmuitoare, groase de până la 2 (doi) metri, chiliile și celelalte anexe de trebuință, au fost zidite între anii 1722-1730, prin purtareade grijă a Arhiereului Daniil, viitorul Mitropolit al Ungro-Vlahiei, care îmbrățișase viața monahală la Mănăstirea Aninoasa.
Biserica a fost pictată în tehnica fresco de către renumitul zugrav bisericesc Pârvu Mutu din Câmpulung Muscel, trecut solemn în rândul sfinților de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în anul 2017.
Sfântul Pârvu Mutu Zugravul a pictat această biserică, deoarece era finul de botez al unchiului ctitorului, fiind prima biserică zugrăvită după întoarcerea de la studii, mai înainte de a deveni zugravul de curte al familiei Cantacuzino. Paraclisul mănăstirii, construit de către egumenul Mihail Tărtășescu în anul 1773, a fost împodobit cu pictură în tehnica fresco, păstrată însă numai fragmentar. Între anii 1863-1864, odată cu legea secularizării, Mănăstirea Aninoasa a fost desființată, din aceasta rămânând în funcțiune doar biserica cea mare, pe post de biserică parohială, iar clădirile mănăstirii folosite de regimurile aflate la conducerea Țării pentru diferite activități administrative sau gospodărești, fapt ce a condus la dragradarea acestora în timp.
Astfel că, vrednicul întru pomenire Patriarh Justinian Marina, iubitor al monumentelor istorice bisericești, pe lângă alte obiective istorice naționale, și-a îndreptat atenția și asupra Mănăstirii Aninoasa, unde a întreprins mai multe lucrări de construcție, care au stat la temelia viitoarelor restaurări.
Perioada de renaștere a Mănăstirii Aninoasa, începe cu Arhiepiscopul Calinic Argeșeanul, care încă din anul 1988, de pe vremea păstoririi ca episcop vicar al Râmnicului și Argeșului, s-a îngrijit de consolidarea bisericii mănăstirii, susținând toate acțiunile de restaurare ale ansamblului arhitectonic. În anul 2000, la Mănăstirea Aninoasa este adus în calitate de stareț al așezământului monahal, Părintele Protosinghel Clement Păunescu, împreună cu alți monahi de la Mănăstirea Slănic, cu responsabilitatea de a se îngriji de bunul mers al lucrărilor de restaurare.
În această perioadă un sprijin deosebit a fost oferit de către Primăria și Consiliul Local al Comunei Aninoasa, reprezentate pe atunci de primarul Gheorghe Popescu. Ulterior, în luna octombrie 2001, Mănăstirea Aninoasa este transformată în mănăstire de călugărițe, odată cu transferul celor 6 (șase) monahii de la Mănăstirea Robaia, puse sub ascultarea stavroforei Heruvima Ordodi, care alături de părintele duhovnic Clement Păunescu, au căutat de-a lungul vremii din răsputeri să repună în lumină, vechea ctitorie boierească, pornind o lucrare complexă de rezidire, restaurare și înfrumusețare a spațiului monahal.
Părintele duhovnic împreună cu obștea de monahii, în perioada anilor 2000-2002, au demarat lucrări de reparare a laturii de vest și sud a ansamblului monastic, restaurându-se efectiv parterul, acoperirea etajului cu tablă galvanizată și placarea paraclisului cu piatră de Vratza, lucrări de tencuire a chiliilor, repararea învelitoarei sudice și introducerea utilităților.
Între anii 2002-2005 au fost realizate mai multe lucrări de îmbunătățire și consolidare pentru corpurile de pe latura de sud-vest și nord; s-a turnat temelia pridvorului, reprezentând intrarea în vechea stăreție; s-a restaurat clopotnița și acoperirea cu tablă de zinc, amenajarea aleilor din piatră și montarea unui sistem de eliminare a apei pluviale din incintă.
În anii următori au fost finalizate lucrările de restaurare și consolidare a bisericii, a pridvorului brâncovenesc de pe latura de nord, și a turnurilor de observare laterale, conform proiectului de restaurare întocmit de arhitectul Constanța Carp. De asemenea, biblioteca mănăstirii a fost amenajată, iar biserica și paraclisul împodobite cu strane bisericești. Cum nimeni și nimic, în afară de Domnul Dumnezeu, nu este ferit de curgerea anilor și degradarea fizică, și Mănăstirea Aninoasa nu a fost cruțată, motiv pentru care acest așezământ monahal argeșean necesita intervenții urgente pentru păstrarea frumuseții de odinioară.
Inspirat de Duhul Sfânt, în anul 2014, Părintele Arhiepiscop Calinic Argeșeanul, recomandă inițierea demersurilor în vederea implementării unui proiect de restaurare generală, finanțat prin fonduri europene, încredințând Monahiei Cecilia Leotescu, întocmirea și depunerea documentației la instituțiile abilitate.
Din rânduiala Domnului Dumnezeu, în anul 2016, cu sprijinul deosebit al lui Liviu Mușat, director al Agenției pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia, al firmei de consultanță S.C. Duopart Consulting S.R.L. din Ploiești, reprezentată de Alina și Ionuț Stoica, și Diana și Răzvan Ion, și cu ajutorul deputatului Simona Bucura Oprescu, a fost semnat Contractul de finanțare a unui proiect în valoare de 4 (patru) milioane de euro, subvenționat din fonduri structural europene, prin Programul Operațional Regional 2014-2020, Axa Prioritară 5: „Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural.”Consiliul Județean Argeș a ajutat restaurarea Mănăstirii Aninoasa în perioada anilor 2000, prin președintele Constantin Nicolescu, iar ulterior în anul 2016, cofinanțând proiectul în vremea președinției lui Constantin Dan Manu.
Aceeași Carp Constanța s-a îngrijit de proiectul de restaurare, care a însemnat acoperirea cu tablă de cupru a întregului ansamblu monahal, eliminarea igrasiei din toate corpurile, consolidarea zidurilor, transformarea și reamenajarea pivnițelor în spații muzeale, restaurarea picturii murale interioare din biserică și paraclis, îmbunătățirea sistemului de încălzire centralizat, dotări multiple funcționale moderne în vederea prevenirii incendiilor, precum și lucrări de înfrumusețare exterioară.
Restaurarea picturii murale a fost realizată de către expertul restaurator Ion Chiriac, iar celelalte restaurări de ordin istoric din cadrul ansamblului au fost întreprinse de către firma S.C. Restaco S.R.L. din județul Suceava, coordonată de Mihai și Cozmin Bradu.
Un consistent ajutor în procesul de restaurare și înfrumusețare a ansamblului arhitectural și cultural-patrimonial al Mănăstirii Aninoasa a venit din partea Secretariatului de Stat pentru Culte, prin bunăvoința Ministrului Secretar de Stat, Victor Opaschi, care în mai multe rânduri a sprijinit financiar și moral acest proiect.
Mănăstirea Aninoasa rămâne peste veacuri mărturie a dărniciei și hărniciei cinului monahal și clerului argeșean și muscelean, a bunilor creștini ortodocși de pretutindeni, a autorităților locale și centrale, și a altor binefăcători și iubitori ai Casei Domnului Dumnezeu, cunoscuți numai de El, care din puținul sau prea plinul inimii, au oferit darul lor pentru a se număra în rândul ctitorilor.
