În data de 8 octombrie, la Strasbourg, la Parlamentul European, în cadrul Intergrupului pentru bunăstarea şi conservarea animalelor, a avut loc Sesiunea destinată câinilor fără stăpân din România, unde a fost prezentată şi dezbatută situaţia modului de gestionare al câinilor în România.
A fost pentru prima oară când tema câinilor fără stăpân din România a fost abordată la modul oficial în Parlamentul European, fapt ce subliniază încă odată situaţia critică din ţara noastră.
În cadrul evenimentului, pe parcursul a circa 25 de minute, am prezentat “Current Dog Management Practices in Romania. Towards a Sustainable and Human Solution?” („Practici curente de gestionare a câinilor în România. Spre o soluţie sustenabilă şi umană?”) ce a cuprins:
§ Realitatea crudă din adăposturile publice – în contrast cu bugetele exorbitante “cheltuite” de primării pentru gestionarea câinilor fără stăpân,
§ Efectele negative ale unei legi incomplete de gestionare a câinilor fără stăpân:
-abandonul masiv al câinilor în scopul de a preveni amenda (de până la 10.000 lei) pentru încălcarea dispoziţiilor privind identificarea şi sterilizarea obligatorie din cauza faptului că deţinătorii din mediul rural nu au posibilităţi financiare pentru a suporta aceste acţiuni, iar legea nu prevede subvenţionarea acestora cel puţin pentru populaţia defavorizată;
-perturbarea gravă a sănătăţii publice psihice (expunerea la abuzuri asupra animalelor au condus şi conduc la afecţiuni psihice grave), precum şi a sănătăţii publice fizice şi anume, riscul rabiei. Conform raspunsului ANSVSA la solicitarea FNPA, vaccinarea antirabică în mediul rural s-a efectuat doar pentru 1.03 milioane de câini, însemnând circa 23% din câinii cu stăpân! Conform noii legi, vaccinarea se poate efectua doar câinilor microcipaţi, însă lipsa posibilităţii financiare a deţinătorilor de a suporta microciparea a generat o problemă majoră: milioane de câini din România sunt în prezent nevaccinaţi antirabic.
§ Ineficienţa/ Ignoranţa/ Complicitatea autorităţlor menite să monitorizeze respectarea normelor de protecţie a animalelor şi respectiv a normelor de deontologie medicală veterinară şi care în fapt, prin acţiunile lor contribuie la continuitatea abuzurilor asupra animalelor.
§ Solicitări către Parlamentul European şi Comisia Europeană:
-Impunerea respectării Convenţiei Europene pentru protecţia animalelor de companie, ratificată de România – prin care uciderea câinilor fără stăpân se poate face numai în cadrul programului de control al bolilor la nivel naţional,
-Control financiar derulat de Parlamentul European asupra unor primării din România pentru a vedea în ce măsură fondurile europene sunt implicate în mod fraudulos în gestionarea câinilor prin ucidere,
-Finanţarea/co-finanţarea sterilizării şi identificării cel puţin a câinilor cu stăpân din mediul rural şi a persoanelor defavorizate,
-Legislaţie europeană pentru managementul animalelor fără stăpân care să considere interesul social şi valorile etice.
Nu este pentru prima oară când europarlamentarii sunt expuşi unor asemenea imagini, care circulă de altfel în întreaga Europă, însă dimensiunea fenomenului în ceea ce priveşte cruzimile la care sunt supuse animalele în stradă şi în adăposturile primăriilor a fost reflectată mult mai evident în cadrul acestei manifestări. Preşedintele Intergrupului pentru bunăstarea animalelor, europarlamentarul Janusz Wojciechowski, a afirmat la finalul manifestării: “am aflat că nu este o problemă numai de protecţie a animalelor ci o problemă a sănătăţii publice şi o să intervenim din acest punct de vedere pentru că sănătatea publică este o problemă a Uniunii Europene. Doar 20% din câinii cu stăpân din mediul rural sunt vaccinaţi antirabic”.
Evenimentul a reprezentat un pas important în drumul către o abordare eficientă şi umană a managementului animalelor fără stăpân, iar Intergrupul pentru protecţia şi conservarea animalelor a decis iniţierea unor demersuri în scopul schimbării situaţiei din România.