Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerului marcată la data de 4 februarie!

Direcţia de Sănătate Publică a judeţului Arges marchează în data de 4 februarie 2017, Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerului, în cadrul Campaniei de Informare-Educare-Comunicare prilejuită de consemnarea lunii februarie ca Luna Naţională de Luptă împotriva Cancerului.

Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerului este un eveniment global, care are loc în fiecare an în data de 4 februarie și unește lumea sub o singură temă pentru a evidenția lupta dusă împotriva cancerului.

Scopul acestei campanii este de a reduce numărul de decese care pot fi prevenite în fiecare an, prin creșterea gradului de conștientizare a acestei crunte maladii în rândul publicului larg și prin impulsionarea guvernelor spre a lua măsuri suplimentare împotriva bolii.

Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerului este o iniţiativă a Uniunii Internaţionale pentru Controlul Cancerului – Union for International Cancer Control (UICC), organizaţie neguvernamentală care uneşte comunitatea de luptă împotriva cancerului în vederea reducerii poverii globale prin cancer, promovării echităţii şi integrării controlului cancerului în agenda mondială pentru sănătate şi dezvoltare.

În prezent 8,2 milioane de oameni mor în fiecare an din cauza cancerului în întreaga lume, iar dintre aceştia, 4 milioane mor prematur (cu vârste între 30 şi 69 de ani).

Trebuie întreprinse acțiuni urgente pentru a crește gradul de conștientizare asupra cancerului, precum și dezvoltarea unor strategii practice pentru a aborda povara prin cancer, deoarece inegalitățile globale în privința accesului la prevenire, tratament și îngrijiri paliative sunt în creștere exponențială.

Având loc sub sloganul ”Noi Putem. Eu Pot.”, campania Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerului 2017 explorează acțiuni pe care putem să le întreprindem pentru a salva vieți, pentru a atinge o mai mare echitate în îngrijirea cancerului și pentru a face din lupta împotriva cancerului o prioritate la cele mai înalte niveluri politice.

În jurul fiecăreia dintre aceste acțiuni există fapte cheie și documente justificative, astfel că, indiferent cine sunteți – un supraviețuitor al cancerului, un coleg de muncă, o organizație din domeniul cancerului, un îngrijitor, un prieten, un angajator sau un student – informațiile sunt la îndemâna dumneavoastră, pentru a vă sprijini și a vă permite să luați măsuri.

Așa cum cancerul afectează pe toată lumea în moduri diferite, fiecare dintre noi avem puterea de a lua măsuri pentru a reduce impactul bolii asupra persoanelor, familiilor și comunităților.

Cancerul reprezintă o problemă majoră de sănătate publică, pe plan mondial, cu diferenţe semnificative  în indicatorii de morbiditate/mortalitate, factorii de risc, strategia preventivă prin depistare precoce/screening şi accesul la tratament/îngrijiri paliative.

Multe localizări au şanse mari de vindecare dacă sunt depistate din timp şi tratate adecvat, însă depistate în stadii avansate sau netratate, evoluează invariabil spre deces.

Aproximativ 70% din toate decesele prin cancer apar în ţările mediu şi slab dezvoltate. În acest areal, predomină ca factori de risc infecţiile cronice cu virus hepatitic B (HBV) şi C (HCV) – implicate în etiopatogenia carcinomului hepatocelular sau infecţia cu anumite tipuri de papillomavirus uman (HPV), asociat  neoplasmului de col uterin. Conform OMS peste 20% din decesele prin cancer în ţările în curs de dezvoltare sunt determinate de infecţiile cu HPV şi HBV. Incidenţa crescută a cancerelor în aceste ţări, este legată şi de absenţa unei infrastrustructuri bine dezvoltate pentru controlul agenţilor infecţioşi oncogeni, absenţa serviciilor preventive şi de screening pentru majoritatea populaţiei, alimentaţie de slabă calitate sau occidentalizarea stilului de viaţă.

În ţările dezvoltate, consumul de tutun si alcool, obezitatea, dieta nesănătoasă cu puţine fructe şi fibre vegetale, sedentarismul şi poluarea aerului urban cresc ratele de incidenţă, în special a cancerului pulmonar, colorectal, mamar şi de prostată.

Conform datelor centralizate la DSP Argeş, în anul 2016 în judeţul nostru prevalenţa cancerului a fost de 17456 cazuri, cu 810 cazuri mai mult decât în 2015.

În 2015 s-au înregistrat un număr de 1509 cazuri noi de cancer, iar în 2016 au fost 1447 cazuri noi.

Dupa localizarea tumorală, în cadrul acestor cazuri noi, în primele 5 poziţii s-au înregistrat: colon – 205 cazuri, sân – 182 cazuri, plămân – 152 cazuri, col + corp uterin – 115 cazuri, prostată – 102 cazuri.

Decesele prin tumori maligne în anul 2015 au fost de 1355 cazuri, iar în anul 2016 au fost înregistrate 1400 cazuri.

Conform OMS pentru controlul cancerului se recomandă:

• Modificarea şi evitarea factorilor de risc – Se consideră că peste 30% din decesele prin cancer pot fi prevenite. Reducerea expunerii solare, a poluării aeriene urbane sau ambientale, evitarea/renunţarea la tabagism (care cauzează 22% din totalul deceselor prin cancer şi 71% din totalul deceselor prin cancer pulmonar), reducerea consumului de alcool, modificarea stilului de viaţă, a comportamentului alimentar (cu suplimentarea aportului de fructe şi vegetale) şi a regimului de activitate fizică, a comportametului sexual (pentru reducerea transmiterii infecţiilor cu HPV), tratamentul infecţiilor, evitarea expunerii la substanţe chimice carcinogene, la radiaţii ionizante, pot conduce la reducerea incidenţei şi prevalenţei cancerului.
• Imunizarea activă – De prevenţie prin vaccinare beneficiază carcinomul hepatic, apărut în evoluţia unei infecţii cronice cu HBV şi cancerul de col uterin, ca urmare a infecţiei cronice cu tipurile oncogene de HPV.
• Depistarea precoce – Mortalitatea prin cancer poate fi redusă prin diagnostic şi tratament timpurii. Programele de diagnostic precoce, prin identificarea de semne/simptome timpurii (în cancerele tegumentare, de col uterin, sân, colorectal, oral) sunt în particular relevante în ţările cu surse financiare reduse, unde nu există screening şi unde majoritatea pacienţilor sunt diagnosticaţi în stadii foarte avansate. Programele de screening vizează aplicarea sistematică a unui test în populaţia asimptomatică, pentru a identifica persoanele cu leziuni incipente, precanceroase, perfect curabile prin tratament adecvat. Astfel de programe sunt eficiente în caz de localizări frecvente (cancer de col uterin, colorectal, mamar), pentru care există teste accesibile majorităţii populaţiei, acceptabile din punct de vedere al costului, urmate apoi de supraveghere şi tratament. Se utilizează examen radiologic pulmonar pentru cancerul pulmonar, examen citologic Papanicolau şi detecţia HPV pentru cancerul de col uterin, autopalpare şi mamografie pentru depistarea cancerului de sân, test hemocult, sigmoidoscopie/colonoscopie pentru cancerul colorectal.
• Tratamentul – Există trei posibilităţi de tratament curativ: chirurgical, chimioterapic şi radioterapic, aplicate singure sau în combinaţii, cu scopul de a vindeca / de a prelungi considerabil viaţa, sau de a ameliora calitatea ei. Diagnosticul şi tratamentul cancerului trebuie completate de suportul psihologic al pacientului şi aparţinătorilor. Unele din cele mai frecvente, cum sunt neoplasmul mamar, de col uterin, colorectal şi oral, au rate mari de vindecare atunci când sunt detectate timpuriu şi tratate adecvat. Chiar şi leucemia, limfoamele la copii, seminomul testicular au rate mari de vindecare dacă se asigură tratament corespunzător.
• Îngrijiri paliative – Cancerele depistate în stadii avansate evoluează invariabil spre deces. În această situaţie este nevoie de tratament paliativ, cu scopul de a ameliora simptomele bolii, a îmbunătăţi calitatea vieţii şi a asigura suportul psihic necesar, cu rezultate pozitive la peste 90% din pacienţii aflaţi în stadii avansate. Îngrijirile comunitare sau la domiciliu sunt esenţiale pentru ameliorarea durerii moderate sau severe, de care suferă peste 80% din pacienţii cu cancer în fază terminală. Acest tratament este necesar a se dezvolta, în special, în areale cu proporţie mare de pacienţi în faze avansate, cu puţine şanse de vindecare.

Așa cum cancerul afectează pe toată lumea în moduri diferite, fiecare dintre noi avem puterea de a lua măsuri pentru a reduce impactul bolii asupra persoanelor, familiilor și comunităților.